galvanism sn [At: DA / Pl: ~e / E: fr galvanisme] 1 Curent electric produs cu pilele electronice. 2 Acțiune de contracție și de destindere în mușchi produsă datorită unor curenți electrici. 3 Parte a fizicii care studiază galvanismul (1).

* GALVANISM sbst. ⚡ 1 Fenomene electrice produse în mușchi prin trecerea unui curent (semnalate pentru întîia oară de Galvani) ¶ 2 Electricitate desvoltată prin acțiunea chimică care rezultă din contactul a două substanțe eterogene [fr.].

GALVANISM s.n. Acțiune a curenților electrici asupra organismului sau organelor vii. [< fr. galvanisme].

GALVANISM s. n. acțiune a curenților electrici asupra organelor vii. (< fr. galvanisme)

galvanism n. 1. fenomene electrice produse asupra mușchilor prin trecerea unui curent (fenomene constatate întăi de Galvani); 2. electricitate desvoltată prin acțiuni chimice.

*galvanizm n. Mijlocu de a dezvolta electricitatea în substanțele animale făcînd să comunice mușchiĭ cu nerviĭ pin niște conductoare metalice. – La 1789, Galvani, disecînd maĭ multe broaște ca să studieze sistema nervoasă, le spînzură de un balcon de fer pin ajutoru unor cîrligele de aramă care treceaŭ pin nerviĭ lumbarĭ. Orĭ de cîte orĭ aceștĭ nervĭ se atingeaŭ din întîmplare de fer, broaștele, moarte și mutilate, aveaŭ viĭ convulsiunĭ. Galvani atribui acest fenomen dezvoltăriĭ unuĭ fluid particular. Dar curînd Volta, studiind această descoperire, demonstră că pretinsu fluid nervos nu există și că tot se reduce la fenomene electrice. Ca să probeze asta, construi pila luĭ Volta saŭ galvanică, un aparat compus din discurĭ metalice, zinc și cupru, unite cîte doŭă și separate de alt disc de postav udat cu apă acidulată.

galvanism s. n.

galvanism s. n.

galvanism s. n.