GALONÁT, -Ă, galonați, -te, adj. împodobit cu galoane1. ♦ (Substantivat, m.; ir.) Ofițer; p. gener. gradat1. – Galon + suf. -at. Cf. fr. galonné.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GALONÁT ~tă (~ți, ~te) Care este împodobit cu galoane. /<fr. galonné
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GALONÁT, -Ă adj. (Împodobit) cu galoane. ♦ (s.m.; ironic) Ofițer; (p. ext.) gradat. [Cf. fr. galonné].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GALONÁT, -Ă adj. (împodobire) cu galoane1. ◊ (s. m.; ir.) ofițer; (p. ext.) gradat. (< fr. galoné)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GALONÁT adj., s. v. gradat.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
galonát adj. m., pl. galonáți; f. sg. galonátă, pl. galonáte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*galonát, -ă adj. (d. galon). Ornat cu galoane. Subst. Iron. Ofițer cu galoane late: Cine-ĭ acest galonat? V. găltănat.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink