GAGLIÁRDĂ s.f. Vechi dans italian și francez, cu ritm vioi, care se dansează prin sărituri; melodia acestui dans. ♦ Parte dintr-o suită instrumentală care urmează după pavană. [Pron. galiardă. / < it. gagliarda, cf. fr. gaillarde].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GAGLIÁRDĂ [GA-LIAR-] s. f. vechi dans de origine populară italiană, cu ritm vioi, care se dansează prin sărituri; melodia corespunzătoare. (< it. gagliarda)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
gagliárdă s. f. [-gliar- pron. it. -liar-], g.-d. art. gagliárdei
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
gagliarda (cuv. it. [gaλarda]; fr., engl., germ. Gaillarde), dans de origine populară italiană, cu caracter viguros, rapid, în metru* ternar*. În sec. 16 g. devine dans de curte, răspândit în Italia, Franța, Spania, Anglia. Alăturarea a două piese contrastante: pavana* (paduana) și g. constituie germenele suitei* instr. (ulterior g. fiind substituită de courante*). Asocierea pavană – g. este întâlnită foarte frecvent în culegerile de dansuri din sec. 16-17.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink