GĂTEÁLĂ, găteli, s. f. Faptul de a (se) găti; (concr.) ceea ce servește cuiva spre a (se) găti, spre a (se) împodobi. – Găti + suf. -eală.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GĂTEÁLĂ ~éli f. 1) v. A GĂTI. 2) Obiecte (de îmbrăcăminte, de podoabă etc.) care servesc cuiva pentru gătire. /a găti + suf. ~eală
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GĂTEÁLĂ s. v. podoabă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
găteálă s. f., g.-d. art. gătélii; pl. gătéli
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
găteálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a te găti de a-țĭ face toaleta, vorbind de femeĭ. Ceĭa ce servește la toaletă (gĭuvaĭerurĭ, rochiĭ ș. a.).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a scăpa la găteală expr. a scăpa laba.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink