GÂTUITÚRĂ, gâtuituri, s. f. Parte, zonă, porțiune mai îngustă din ceva. [Pr.: -tu-i-] – Gâtui + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GÂTUITÚRĂ ~i f. Parte îngustată a unui lucru. /a gâtui + suf. ~(i)tură
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GÂTUITÚRĂ s. 1. v. sugrumătură. 2. (concr.) gâtuire, sugrumătură. (~ unui flacon.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gâtuitúră s. f. (sil. -tu-i-), g.-d. art. gâtuitúrii; pl. gâtuitúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink