GÂTLANĂ ~e adj. și substantival: Prună ~ varietate de prune având un capăt subțiat și alungit (asemănător cu un gât); prună cu gât. /Din gâtlan

GÂTLAN, -Ă, gâtlane, s. n., adj. 1. S. n. (Înv. și reg.) Gât (1). 2. Adj. (În sintagma) Prună gâtlană (și substantivat, f.) = varietate de prune alungite la unul dintre capete; prună cu gât. – Gâlt (înv. „gât” < sl.) + suf. -an.

gâltan, ~ă smf, sn, a vz gâtlan

gâtlan [At: M. COSTIN, ap. GCR 1, 206/22 / V: (îvr) gâltan, (reg) ~lean / Pl: ~i, ~e / E: pbl gâlt + -an] 1 sn (Înv) Gâtlej. 2 sn (Pop) Faringe. 3 sm (Om; reg) Cocostârc. 4-5 sf, a (D. fructe) (Varietate) alungită la unul dintre capete. 6 sf (Bot; îc) ~ne-galbene Crin galben.

❍ GÎLTAN – GÎTLAN.

❍ GÎRLAN = GÎTLAN.

GÎTLANĂ sf. 🌿 Varietate de prună cu gîtul lung (R.-COD.) [goldană + gîtlan].

GÂTLAN, -Ă, gâtlane, s. n., adj. 1. S. n. (înv. și reg.) Gât (1). 2. Adj. (în sintagma) Prună gâtlană (și substantivat, f.) = varietate de prune alungite la unul din capete; prună cu gât. – Gâlt (înv. „gât” < sl.) + suf. -an.

GÎTLANĂ, gîtlane, adj. f. (Numai în expr.) Prune gîtlane (și substantivat) = varietate de prune cu gîtul lung.

gîtlán, -ă adj. (îld. *gîltan. V. gît). Om cu gîtu gros. Se zice și despre o varietate de prune cu vîrfu ca un gît, ca perele (bardace): prune gîtlane, prunĭ gîtlanĭ. – Și gîrlan: prune gîrlane (Munt. vest). Și gîtlănos: prune gîtlănoase (Munt. est).

gâtlană (desp. gâ-tla-) s. f., g.-d. art. gâtlanei; pl. gâtlane

gâtlană (gâ-tla-) adj. f., s. f.; pl. gâtlane

gâtlană adj. f., s. f. (sil. -tla-), pl. gâtlane

!gâtlan¹ (desp. gâ-tlan) adj. m. (prun ~), pl. gâtlani; f. gâtlană (prună ~), pl. gâtlane