GÂTLÁN, gâtlane, s. n., GÂTLÁN, -Ă, gâtlani, -e, adj. 1. S. n. (înv. și reg.) Gât (1). 2. Adj. (în sintagma) Prună gâtlană (și substantivat, f.) = varietate de prune alungite la unul din capete; prună cu gât. – Gâlt (înv. „gât” < sl.) + suf. -an.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GÂTLÁN ~e n. înv. reg. (la om și la animale) Parte a corpului care unește capul cu trunchiul; gât. /<sl. glutu + suf. ~an
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GÂTLÁN s. v. bâtlan, gât, grumaz, stârc cenușiu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gâtlán s. n. (sil. -tlan), pl. gâtláne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gîtlán, -ă adj. (îld. *gîltan. V. gît). Om cu gîtu gros. Se zice și despre o varietate de prune cu vîrfu ca un gît, ca perele (bardace): prune gîtlane, prunĭ gîtlanĭ. – Și gîrlan: prune gîrlane (Munt. vest). Și gîtlănos: prune gîtlănoase (Munt. est).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink