GÂRLÍCI, gârliciuri (gârlice), s. n. 1. Intrare (strâmtă) într-un beci, într-o pivniță. 2. (Rar) Intrare (îngustă) într-o colibă, într-un cavou, într-o peșteră. – Din scr. grlič „gât de sticlă”.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GÂRLÍCI ~e n. 1) Intrare (strâmtă) într-un beci. 2) rar Gât puțin bombat al unor sticle. [Pl. și gârliciuri] /<sb. grliț
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GÂRLÍCI s. v. limbă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gârlíci, gârlíciuri, s.n. (reg.) 1. intrare strâmtă într-un beci (pivniță), într-o colibă, într-un cavou, într-o peșteră. 2. locul pe unde ies oile la muls; strungă. 3. jgheabul teascului de struguri. 4. gura de la mijlocul pietrei alergătoare prin care ies grăunțele și trec între celelalte două pietre.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

gârlíci (-ciuri), s. n. – 1. Intrare, coridor, prispă, pridvor. – 2. Gît de sticlă. – 3. Orificiul pătrat al măselei. – 4. Gaură pe fundul năvodului. Sb. grlič „beregată” (DAR), cf. gîrlă, gîrliță.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

gârlíci s. n., pl. gârlíciuri/gârlíce
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gîrlícĭ n., pl. urĭ și e (sîrb. grlič, gît de butelie, rudă cu gîrlă). Intrarea pivnițeĭ (saŭ bordeĭuluĭ care e lungă și îngustă și ajunge în argea. Loc strîmt pe unde trebuĭe să ĭasă oile cînd se duc la muls. Gaura pătrată din mijlocu roateĭ [!] rîșnitoare a moriĭ. Jgheab. – În Olt. -igĭ. (NPl. Ceaur, 144).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink