FUSIFÓRM, -Ă, fusiformi, -e, adj. Care are formă de fus¹ (I 1). [Var.: fuzifórm, -ă adj.] – Din fr. fusiforme.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

FUSIFÓRM ~ă ( ~i, ~e) Care are forma unui fus. /<fr. fusiforme
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FUSIFÓRM, -Ă adj. În formă de fus. [Var. fuziform, -ă adj. / < fr. fusiforme, cf. lat. fusus – fus, forma – formă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FUSIFÓRM, -Ă adj. în formă de fus. (< fr. fusiforme)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

fusifórm adj. m., pl. fusifórmi; f. sg. fusifórmă, pl. fusifórme
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink