FURÚRĂ, fururi, s. f. Piesă metalică sau de lemn care acoperă sau umple spațiul dintre două elemente de construcție solidarizate între ele. – Din fr. fourrure.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de baron | Semnalează o greșeală | Permalink

FURÚRĂ s.f. 1. (Constr.) Placă de lemn sau de metal destinată umplerii golurilor dintre elementele de construcție. 2. Bucată de blană din mai multe piei, folosită drept căptușeală la paltoane; misadă. [< fr. fourrure].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FURÚRĂ s. f. 1. placă de lemn sau de metal destinată umplerii golurilor dintre elementele de construcție. 2. blană din mai multe piei, drept căptușeală la paltoane. (< fr. fourrure)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

furúră s. f., g.-d. art. furúrii; pl. furúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink