FURTUNÁTIC, -Ă, furtunatici, -ce, adj. Furtunos, impetuos. [Var.: furtunátec, -ă adj.] – Furtună + suf. -atic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

FURTUNÁTIC ~că (~ci, ~ce) și adverbial 1) (despre fenomene atmosferice) Care are caracter de furtună. 2) (despre persoane și despre manifestările lor) Care vădește intensitate și lipsă de logică. /furtună + suf. ~atic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FURTUNÁTIC adj. v. furtunos, viforos, vijelios.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

furtunátic adj. m., pl. furtunátici; f. sg. furtunátică, pl. furtunátice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

furtunátic, -ă adj. (d. furtună). Fig. Aventuros, zbuciumat, agitat: tinereță [!] furtunatică. Te-aĭ coborît furtunatic (Sadov. VR. 1928, 1, 30).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink