fursánt s.n. (reg., înv.) vânzare mare, cu afluență de cumpărători; dever.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

fursánt (fursánturi), s. n. – Ocazie, prilej. Tc. firsa(n)t (Șeineanu, III, 54; Lokotsch 619). Sec. XIX, înv.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

fursánt și -ált n., pl. urĭ (turc. fyrsant, fyrsat și fúrsat, d. ar. fursat). Vechĭ. Moment favorabil, ocaziune, chilipir, avantaj. (Auzit de mine în 1920, supt [!] forma firsant, de la o Gălățeancă trecută de 80 de anĭ). Biruință.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink