13 definiții pentru furoare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FUROARE, furori, s. f. 1. (Rar) Mânie, furie, delir furios. 2. (Rar) Pasiune violentă, patimă arzătoare; încântare. 3. (Fam.; în expr.) A face furori = a provoca admirație, senzație, mai ales pentru aspectul exterior. – Din fr. fureur, lat. furor, -oris.

FUROARE, furori, s. f. 1. (Rar) Mânie, furie, delir furios. 2. (Rar) Pasiune violentă, patimă arzătoare; încântare. 3. (Fam.; în expr.) A face furori = a provoca admirație, senzație, mai ales pentru aspectul exterior. – Din fr. fureur, lat. furor, -oris.

furoare sf [At: TOMA, C. V. 239 / Pl: ~ori / E: fr fureur, lat furor, -oris] 1 (Rar) Mânie. 2 (Rar) Delir furios. 3 (Rar) Pasiune violentă Si: patimă. 4 (Fam; îe) A face ~ori A provoca admirație, senzație (prin aspectul exterior).

FUROARE s.f. (Rar) 1. Mînie, delir furios, furie. 2. Pasiune violentă; încîntare. ◊ (Fam.) A face furori = a provoca admirație (mai ales prin aspectul exterior). [Cf. fr. fureur, lat. furor].

FUROARE s. f. 1. mânie, delir furios, furie. 2. pasiune violentă; încântare. ♦ (fam.) a face ~ ori = a provoca admirație (prin aspectul exterior). (< fr. fureur, lat. furor)

FUROARE ~ori f. rar 1) Exces de furie. 2) Patimă arzătoare; pasiune puternică. ◊ A face ~ori a încânta pe cineva, în special, prin aspectul exterior. [Sil. -roa-re] /<fr. fureur, lat. furor, ~oris

*furoáre f., pl. orĭ (lat. furor. V. furie). Furie. A face furorĭ, a avea mare trecere, a fi mult admirat, a plăcea foarte mult: acest bătrîn a făcut furorĭ pe la 1848, aceste pălăriĭ fac furorĭ.

FURORI s. m. pl. (Familiar, numai în expr.) A face furori = a provoca admirație (mai ales prin aspectul exterior).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

furoare (rar) s. f., g.-d. art. furorii; pl. furori (mai ales în: a face furori)

furoare (rar) s. f., g.-d. art. furorii; pl. furori

furoare s. f., g.-d. art. furorii; pl. furori

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FURORI s. pl. v. senzație, vâlvă.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a face furori expr. a provoca senzație / admirație.

Intrare: furoare
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • furoare
  • furoarea
plural
  • furori
  • furorile
genitiv-dativ singular
  • furori
  • furorii
plural
  • furori
  • furorilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

furoare, furorisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.