FURNICĂTÚRĂ, furnicături, s. f. Senzație neplăcută de înțepături și de mâncărime de piele. – Furnica + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

FURNICĂTÚRĂ ~i f. Senzație neplăcută pe suprafața corpului (asemănătoare cu mersul furnicilor pe piele). /furnică + suf. ~ătură
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FURNICĂTÚRĂ s. (MED.) parestezie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

furnicătúră s. f., g.-d. art. furnicătúrii; pl. furnicătúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

furnicătúră f., pl. Mîncărime, gîdilătură ca cum aĭ avea furnicĭ pe supt [!] pele [!], cum simțĭ cînd aĭ frigurĭ, cînd te electrizezĭ, cînd ți-e frică ș. a.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink