FURGÓN, furgoane, s. n. Vehicul tras de cai de obicei acoperit, care servește la transportarea bagajelor, a alimentelor, a munițiilor etc. – Din fr. fourgon.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

FURGÓN ~oáne n. 1) (în trecut) Căruță mare folosită pentru transportul încărcăturilor. 2) Caroserie închisă a unui autocamion, destinată pentru transportarea anumitelor încărcături (produse alimentare, mobilă etc.). 3) Autovehicul prevăzut cu o astfel de caroserie. /<fr. fourgon
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FURGÓN s.n. Vehicul, de obicei acoperit, cu tracțiune animală, care servește la transportul bagajelor și al munițiilor unui corp de trupă. ♦ Vagon pentru transportat mărfurile în containere. [< fr. fourgon].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FURGÓN s. n. 1. vehicul militar cu tracțiune animală, pentru transportul bagajelor, alimentelor și munițiilor. 2. vagon pentru transportat mărfurile în containere. (< fr. fourgon)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

furgón s. n., pl. furgoáne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*furgón n., pl. oane (fr. fourgon, poate d. fourcon, formă normandă și picardă îld. fourchon, dinte de furcă. Cp. cu germ. gabel, furcă și targă). Căruță de transportat fîn ș. a., maĭ ales în armată (haraba).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink