24 definiții pentru fura, furat   conjugări / declinări

FURÁT1 s. n. Faptul de a fura.V. fura.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FURÁT2, -Ă, furați, -te, adj. 1. Prădat (de bunuri de preț). 2. (Rar; în expr.) Furat de minți = descreierat, zăpăcit; nebun. – V. fura.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FURÁT n. v. A FURA. ◊ Pe ~e obținut pe căi necinstite. De ~ provenit pe căi necinstite. /v. a fura
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FURÁT s. v. furt.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

furát s. n. (pl. furate în loc. pe ~)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

furát n., pl. urĭ. Acțiunea de a fura: Țiganiĭ nomazĭ trăĭesc în mare parte din furat. Lucru de furat, provenit din furt. Lucru bun de furat, care merită să fie furat.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FURÁ, fur, vb. I. Tranz. 1. A-și însuși pe ascuns sau cu forța un lucru care aparține altcuiva; a lua ceva fără nici un drept de la cineva, păgubindu-l; a hoți, a jefui, a prăda. ◊ Loc. adj. De furat = care a fost luat prin furt. ◊ Expr. Pe furate(le) = prin furt, prin răpire, prin hoție. A fura (pe cineva) cu ochiul = a privi pe cineva pe furiș (cu dragoste). A fura (cuiva) o sărutare (sau un sărut) = a săruta pe furiș sau prin surprindere, fără voia persoanei respective. A fura meseria (cuiva) = a-și însuși pe apucate o meserie de la cineva (văzând cum o face și imitându-l). A fura inima (cuiva) = a fermeca, a încânta pe cineva. A fura (cuiva) ochii (sau vederile) = a orbi pe cineva; fig. a fi îndrăgostit. ♦ A răpi pe cineva. ♦ Fig. A lua pe neașteptate, pe nesimțite; a cuprinde. ◊ Expr. A-l fura (pe cineva) somnul = a adormi. A-l fura (pe cineva) gândurile = a cădea pradă gândurilor, a medita îndelung. ♦ Refl. (Neobișnuit) A pleca pe furiș; a fugi. 2. Fig. A fermeca, a vrăji. [Formă gramaticală: (în loc.) furate, furatele] – Lat. furare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

A FURÁ fur tranz. 1) (bunuri care aparțin altcuiva) A-și însuși pe nevăzute (în mod nelegal sau cu forța); a răpi. ◊ ~ (pe cineva) cu ochiul (sau cu privirea) a privi pe cineva pe ascuns și cu dragoste. 2) fig. A lua pe neașteptate sau pe nesimțite. Vântul i-a furat pălăria. ◊ ~ (cuiva) o sărutare a săruta pe neașteptate (pe cineva). 3) fig. (persoane sau manifestările lor) A copleși fermecând. L-a furat frumusețea naturii. ◊ ~ inima (cuiva) a) a încânta (pe cineva); b) a face (pe cineva) să se îndrăgostească. ~ (cuiva) ochii (sau vederile) a rămâne încântat, uitându-se la cineva. /<lat. furare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FURÁ vb. 1. a-și însuși, a lua, a sustrage, (rar) a hoți, (reg.) a șuchea, a șuchiri, (prin Transilv.) a ciușdi, (prin Bucov.) a hărșni, (Mold.) a pașli, (Transilv.) a pili, (înv. și fam.) a sfeterisi, (înv., în Transilv.) a șpilui, (fam.) a ciordi, a subtiliza, a șparli, a șterge, a șterpeli, (arg.) a mangli, a panghi, a șucări, a șuti. (A ~ un stilou.) 2. v. prăda. (L-au ~ hoții.) 3. v. pungăși. 4. a-și însuși, a sustrage, (fam.) a șterpeli, (arg.) a furgăsi, a furlua. (A ~ un bun străin.) 5. v. răpi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FURÁ vb. v. fofila, furișa, strecura.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

furá (fúr, furát), vb.1. A-și însuși pe ascuns sau cu forța un lucru care aparține alcuiva, a hoți, a jefui. – 2. A fermeca, a vrăji, a fascina. – 3. A răpi. – 4. A se strecura, a se prelinge. – Mr., megl., istr. fur. Lat. fūrāre (Pușcariu 677, Candrea-Dens., 690; REW 3591; DAR), cf. it. furare, prov. furar, Cf. fur, furt. Der. furat, s. n. (faptul de a fura, hoție, îndeletnicire a hoților); furător, adj. (care te fură, seducător, răpitor); furătură, s. f. (hoție, furat); furăciune, s. f. (Basar., furt, hoție); furgăsi, vb. (a șterpeli), compunere hazlie de la fura și găsi; furlua, vb. (a șterpeli), compunere hazlie cu lua; furgăseală, s. f. (furat); furiș, adv. (pe ascuns, tiptil; adj., clandestin); furișa, vb. (a se strecura pe nesimțite). – Din rom. provine săs. furisch.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

furá vb., ind. prez. 1 sg. fur, 3 sg. și pl. fúră, 1 pl. furăm
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

2) fur, a v. tr. (lat. fûrare, it. furare, pv. furar). Ĭaŭ, răpesc pe ascuns orĭ cu forța: hoțiĭ aŭ furat baniĭ, caiĭ; Țiganiĭ fură copiĭ. Fig. Răpesc, cuprind pe nesimțite: pe păzitor l-a furat somnu. A fura inima cuĭva, a face să fiĭ ĭubit de el. A fura o ideĭe, a o prezenta ca a ta. Hoțu fură și jură, hoțu protestează chear [!] cînd îl prinzĭ furînd. V. refl. Vechĭ. A te substrage [!] pe furiș: o samă de Moscalĭ s´aŭ furat noaptea și aŭ fugit peste șanț (Nec. 2, 389).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

EUFRAT (AL FURᾹT, FIRAT NEHRI), fl. în SV Asiei, format prin unirea râurilor Murat și Karasu; 3.065 km (de la izvoarele râului Murat). Izv. din Pod. Armeniei. Trece prin Turcia, Siria și Iraq. Străbate orașele Erzincan, Dayr az-Zawr, an-Najaf. Împreună cu Tigru formează brațul Shatt al-Arab, care se varsă printr-o deltă în G. Persic. Nevigabil. Irigații. Reg. dintre Tigru și E. cunoscută sub numele de Mesopotamia.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

A FURA a achiziționa, a agăța, a aporta, a apreta, a arde, a avea mâna lungă, a bali, a blătui, a buli, a cabota, a cardi, a căduli, a cărăbăni, a ciordi, a ciuguli, a ciupi, a-și completa efectele, a coti, a cujbi, a da cu cioarda / cu jula / cu panacotu’ / cu racu’ / cu vastu / cu zula, a da extemporal, a da la spate, a da pui de giol, a da recital, a da șapte degete și și-o fugă bună, a dosi, a executa, a extrage, a face ceva la stânga, a face curățenie, a face cinci ori cinci douzeci și cinci, a face harim-narim, a face număru’ cinci, a face piața / plinul, a face pui de giol, a face recepția, a fi lung de gheară / de mână, a furgăsi, a gioli, a golgăni, a goli, a hașli, a hăli, a horșchi, a îmbrățișa, a întoarce, a întoarce cu acul (pe cineva), a întoarce (pe cineva) de gologani, a înțepa, a juli, a-i lăsa (cuiva) doar de zugrăvit, a lăsa (pe cineva) inginer, a lăsa țuț, a lua caleaua / canciogul, (d. hoții care au o sursă legală de venituri) a lucra extern, a mangli, a mătura locul, a mușca, a palma, a panacota, a panghi, a pașli, a paște, a pescui, a pișca, a prădui, a pune cazmaua / mâna, a pungăși, a răcui, a sălta, a sălta în laterală, a sălta ploconul, a sări (pe cineva) din portofel, a servi, a servi (pe cineva) la flanc, a sfeterisi, a speria, a șparli, a șpringui, a șterge, a șterpeli, a șuti, a o trage groasă, a tira, a trosni, a umbla cu lama, a umbla prin chimire, a umfla, a ușchi, a vămui, a vântura mălaiul, a zuli.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a fura din cașcaval expr. (în sport) 1. v. a fura startul. 2. a nu păstra distanța dictată de arbitru. 3. a muta locul de execuție a unei lovituri libere acordate de arbitru.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a fura luleaua neamțului expr. a se îmbăta.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a fura ouăle de sub cloșcă expr. a fi un hoț foarte priceput.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a fura startul expr. (în sport) a porni într-o cursă atletică etc. înainte de semnalul oficial care anunță începutul acesteia.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

A IEȘI LA FURAT a chiti la piață, a fi plecat în vâjâială, a ieși în treabă, a ieși la aeriseală / la cules / la maidan, a ieși pe ogor, a schimba aerul, a scoate.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a-l fura somnul expr. a ațipi, a adormi.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a o fura expr. (d. copii) a lua bătaie de la un adult.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a o fura apa expr. (er.d. femei) a se excita, a simți o atracție deosebit de puternică pentru un bărbat.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a-și fura singur căciula expr. a-și face rău șieși crezând că obține un avantaj.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink