FURAJÓR, furajori, s. m. (Înv.) Soldat de cavalerie care făcea aprovizionările cu furaj ale unității. – Din fr. fourrageur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FURAJÓR ~i m. înv. Soldat din cavalerie care aproviziona caii cu furaj. /<fr. furrageur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FURAJÓR s.n. (Mil.) Soldat de cavalerie care se ocupa cu aprovizionările cu furaj ale unității. [< fr. fourrageur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

furajór s. m., pl. furajóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*furajór m. (fr. fourrageur, d. fourrager, a te duce după furaj, d. fourrage, furaj). Arm. Soldat trimes [!] după furaj. Cavalerist care luptă în ordine împrăștiată: a șarja în furajorĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink