FUNDARISÍRE, fundarisiri, s. f. Acțiunea de a fundarisi și rezultatul ei. – V. fundarisi.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fundarisíre s. f., g.-d. art. fundarisírii; pl. fundarisíri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FUNDARISÍ, fundarisesc, vb. IV. Intranz. A lăsa ancora să cadă în vederea ancorării sau afurcării unei nave. – Fund1 + suf. -arisi.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fundarisí (fundarisésc, fundarisít), vb. – (Înv.) A ancora, a fixa cu ancore. – Var. funda. Ngr. φουνταρίζω, din ven. fondare, cf. sp. fondear. Sec. XVIII.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fundarisí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fundarisésc, imperf. 3 sg. fundariseá; conj. prez. 3 sg. și pl. fundariseáscă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fundarisésc v. tr. (ngr. fundáro, aor. -árisa, de unde și turc. funda etmek). Mar. Las ancora la fund: a fundarisi ancora.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink