11 definiții pentru fumigen

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FUMIGEN, -Ă, fumigeni, -e, adj. (Chim.; despre unele substanțe) Care, în contact cu aerul, produce fum abundent sau ceață. ◊ Lumânare fumigenă = tub care conține o substanță fumigenă folosită mai ales la camuflarea unui obiectiv militar. – Din fr. fumigène.

FUMIGEN, -Ă, fumigeni, -e, adj. (Chim.; despre unele substanțe) Care, în contact cu aerul, produce fum abundent sau ceață. ◊ Lumânare fumigenă = tub care conține o substanță fumigenă folosită mai ales la camuflarea unui obiectiv militar. – Din fr. fumigène.

fumigen, ~ă a [At: DEX / Pl: ~i, ~e / E: fr fumigène] 1 (Chm; d. unele substanțe) Care, în contact cu aerul, produce fum abundent sau ceață. 2 (Îs) Lumânare ~ă Tub care conține o substanță fumigenă (1), folosită mai ales la camuflarea unui obiectiv militar.

FUMIGEN, -Ă, fumigeni, -e, adj. Care produce fum sau ceață. Substanță fumigenă. ◊ Lumînare fumigenă = tub care conține o substanță fumigenă și se întrebuințează mai ales la camuflaj.

FUMIGEN, -Ă adj. Producător de fum sau de ceață. ◊ Lumînare fumigenă = tub care conține o substanță fumigenă folosită mai ales la camuflarea obiectivelor militare. [< fr. fumigène, cf. lat. fumus – fum, gr. gennan – a naște].

FUMIGEN, -Ă adj. care produce fum sau ceață artificială. ♦ lumânare ~ă = tub care conține o substanță fumigenă, folosită la camuflarea obiectivelor militare. (< fr. fumigène)

FUMIGEN ~ă (~i, ~e) (despre unele substanțe) Care generează fum; producător de fum. ◊ Lumânare ~ă tub umplut cu o substanță care produce fum, folosit, în special, pentru a camufla unele obiecte militare. /<fr. fumigene

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fumigen adj. m., pl. fumigeni; f. fumige, pl. fumigene

fumigen adj. m., pl. fumigeni; f. fumigenă, pl. fumigene

fumigen adj. m., pl. fumigeni; f. sg. fumigenă, pl. fumigene

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FUMI- „fum. ceață”. ◊ L. fumus „fum” > fr. fumi-, engl. id. > rom. fumi-.~gen (v. -gen2), adj., care produce fum sau ceață; ~vor (v. -vor), adj., s. n., 1. adj., Care absoarbe fumul. 2. s. n., Dispozitiv folosit pentru alimentarea focarului locomotivei cu aer suplimentar.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

fumigenă, fumigene s. f. (pub.) știre falsă, transmisă pentru camuflarea intențiilor reale.

Intrare: fumigen
fumigen adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fumigen
  • fumigenul
  • fumigenu‑
  • fumige
  • fumigena
plural
  • fumigeni
  • fumigenii
  • fumigene
  • fumigenele
genitiv-dativ singular
  • fumigen
  • fumigenului
  • fumigene
  • fumigenei
plural
  • fumigeni
  • fumigenilor
  • fumigene
  • fumigenelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fumigen, fumigeadjectiv

  • 1. chimie (Despre unele substanțe) Care, în contact cu aerul, produce fum abundent sau ceață. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Substanță fumigenă. DLRLC
    • 1.1. Lumânare fumigenă = tub care conține o substanță fumigenă folosită mai ales la camuflarea unui obiectiv militar. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.