FUMĂRÍE, s. f. Cantitate mare de fum; fumăraie, fumegai. – Fum + suf. -ărie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de zaraza_joe | Semnalează o greșeală | Permalink

FUMĂRÍȚĂ, fumărițe, s. f. Mică plantă erbacee din familia papaveraceelor, cu flori purpurii sau albe, cu gust amar și cu fructe globuloase (Fumaria officinalis). – Fum + suf. -ăriță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de zaraza_joe | Semnalează o greșeală | Permalink

FUMĂRÍȚĂ ~e f. Plantă erbacee cu tulpina erectă, cu frunze înguste, cu flori mici de culoare diferită și cu fructe sferice. /fum + suf. ~ăriță
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FUMĂRÍE s. v. fumăraie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FUMĂRÍȚĂ s. (BOT.; Fumaria officinalis) (reg.) fumărică, sefterea, fumul-pământului, iarbă-de-curcă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fumăríe s. f., art. fumăría, g.-d. fumăríi, art. fumăríei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fumăríță s. f., g.-d. art. fumăríței; pl. fumăríțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fumăráĭe și -ríe f. (d. fum). Mare fum, mult fum.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink