opțiuni
  • info
2 intrări
5 definiții

Explicative DEX

FUȘERAI s. n. 1. (Arg.) Înșelare, furt. 2. (Fam.) Lucru de mântuială. – Cf. germ. Pfuscherei, Pfuscher.[1]

  1. În original, incorect: Fuschelei, Fuscher. — LauraGellner

fușerai sns [At: DEX2 / E: ns cf ger Fuschelei, Phuscher] 1 (Arg) Înșelare. 2 (Arg) Furt. 3 (Fam) Lucru de mântuială.

FUȘERAI s. n. 1. (Arg.) Înșelare, furt. 2. (Fam.) Lucru de mântuială. – Cf. germ. Fuschelei, Phuscher.

fușerai s. n. (fam.) ◊ „Observând fapta ilicită a lui Gh. T., C.S., un alt muncitor, în loc să denunțe ilegalitatea și să ia atitudine față de abaterile acestuia, s-a oferit să-i facă rost de un nou client pentru viitorul «fușerai» [...] Ei bine, la întoarcere, unii se dovedesc foarte «strângători»; aproape zilnic aduc cu ei câte ceva: un cărucior de aragaz sau o jardinieră, un toc de ușă – da, da, nu vă mirați! un transformator, o ramă de acvariu sau, pur și simplu, o foaie de tablă. Sunt «fușerate», cum se mai spune. Lucrări executate [...] în întreprinderile în care lucrează cei câțiva «strângători», materiale scoase ilegal din unitățile în cauză.” Sc. 5 IX 75 p. 2 (cf. germ. Fuschelei, Phuscher; GWDS; A. Beyrer în SCL 5/76 p. 537; DEX-S)

fușera vb. I 1975 A realiza ilegal un obiect la locul de muncă spre a-l vinde în folos personal v. fușerai (din fușerai)

Intrare: fușerai
substantiv neutru (N70)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fușerai
  • fușeraiul
  • fușeraiu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • fușerai
  • fușeraiului
plural — —
vocativ singular —
plural —
Intrare: fușera
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fușera
  • fușerare
  • fușerat
  • fușeratu‑
  • fușerând
  • fușerându‑
 singular plural
  • fușerează
  • fușerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fușerez
 (să)
  • fușerez
  • fușeram
  • fușerai
  • fușerasem
a II-a (tu)
  • fușerezi
 (să)
  • fușerezi
  • fușerai
  • fușerași
  • fușeraseși
a III-a (el, ea)
  • fușerează
 (să)
  • fușereze
  • fușera
  • fușeră
  • fușerase
plural I (noi)
  • fușerăm
 (să)
  • fușerăm
  • fușeram
  • fușerarăm
  • fușeraserăm
  • fușerasem
a II-a (voi)
  • fușerați
 (să)
  • fușerați
  • fușerați
  • fușerarăți
  • fușeraserăți
  • fușeraseți
a III-a (ei, ele)
  • fușerează
 (să)
  • fușereze
  • fușerau
  • fușerară
  • fușeraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fușeraisubstantiv neutru

  • 1. argou; argotic Furt, înșelare. DEX '09 DEX '98
    sinonime: furt înșelare
    • format_quote Observând fapta ilicită a lui Gh. T., C.S., un alt muncitor, în loc să denunțe ilegalitatea și să ia atitudine față de abaterile acestuia, s-a oferit să-i facă rost de un nou client pentru viitorul «fușerai» [...] Ei bine, la întoarcere, unii se dovedesc foarte «strângători»; aproape zilnic aduc cu ei câte ceva: un cărucior de aragaz sau o jardinieră, un toc de ușă – da, da, nu vă mirați! un transformator, o ramă de acvariu sau, pur și simplu, o foaie de tablă. Sunt «fușerate», cum se mai spune. Lucrări executate [...] în întreprinderile în care lucrează cei câțiva «strângători», materiale scoase ilegal din unitățile în cauză. Sc. 5 IX 75 p. 2. DCR2
  • 2. familiar Lucru de mântuială. DEX '98 DEX '09
etimologie:

fușera, fușerezverb

  • 1. A realiza ilegal un obiect la locul de muncă spre a-l vinde în folos personal. DCR2
etimologie:
  • fușerai DCR2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.