15 definiții pentru frust

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRUST, -Ă, fruști, -ste, adj. 1. (Despre monede și medalii sau despre relieful sculpturilor) Șters de uzura vremii, tocit. 2. Fig. Brut, neprelucrat, natural, simplu, rudimentar. – Din fr. fruste.

frust, ~ă a [At: KLEIN, D., ap. DA ms / V: (înv) ~ru / Pl: ~uști, ~e / E: fr fruste] 1 (D. monede și medalii) Cu efigia ștearsă de uzura vremii Si: tocit. 2 (D. sculpturi) Cu relieful șters de uzura vremii Si: tocit. 3 (Fig; rar) Șters. 4 (Fig) Brut. 5 (Fig) Natural. 6 (Fig) Simplu. 7 (Fig) Rudimentar.

FRUST, -Ă, fruști, -ste, adj. (Livr.). 1. (Despre monede și medalii sau despre relieful sculpturilor) Șters de uzura vremii, tocit. 2. Fig. Brut, neprelucrat, natural, simplu, rudimentar. – Din fr. fruste.

FRUST, -Ă, fruști, -ste, adj. (Franțuzism) 1. (Despre monede și medalii sau despre relieful sculpturilor) Tocit de uzura vremii, șters. Medalie frustă. 2. Fig. Natural, nelucrat, simplu, rudimentar. Din toată această vînturare a ierbii de munte... aerul e tot plin de mireasma, atît de suavă și de frustă, a fînului cosit. BOGZA, C. O. 324.

FRUST, -Ă adj. 1. (Despre monede, medalii, sculpturi) Tocit, șters de vreme. 2. (Fig.) Rustic; nelucrat, natural, simplu. [< fr. fruste, cf. it. frusto – uzat].

FRUST, -Ă adj. 1. (despre monede, medalii) tocit, șters de vreme. 2. (fig.) brut, nelucrat, rudimentar, simplu. (< fr. fruste)

FRUST ~stă (~ști, ~ste) 1) (despre monede, medalii, sculpturi etc.) Care s-a tocit de vreme. 2) fig. Care nu este prelucrat; brut. /<fr. fruste

frust a. se zice de o monedă sau medalie cu suprafața ștearsă.

*frust, -ă adj. (fr. fruste, d. it. frusto, uzat, ferfenițit, d. lat. frustum, sfărămătură). Șters de vechime: medalie frustă. Fig. Grosolan, necĭoplit: stil frust. Adv. A scrie frust.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

frust adj. m., pl. fruști; f. frustă, pl. fruste

frust adj. m., pl. fruști; f. frustă, pl. fruste

frust adj. m., pl. fruști; f. sg. frustă, pl. fruste

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FRUST adj. v. natural, rudimentar, sălbatic, simplu.

frust adj. v. NATURAL. RUDIMENTAR. SĂLBATIC. SIMPLU.

Intrare: frust
frust adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frust
  • frustul
  • frustu‑
  • frustă
  • frusta
plural
  • fruști
  • fruștii
  • fruste
  • frustele
genitiv-dativ singular
  • frust
  • frustului
  • fruste
  • frustei
plural
  • fruști
  • fruștilor
  • fruste
  • frustelor
vocativ singular
plural
frustru
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

frust, frustăadjectiv

  • 1. (Despre monede și medalii sau despre relieful sculpturilor) Șters de uzura vremii. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Medalie frustă. DLRLC
  • 2. figurat Brut, natural, nelucrat, neprelucrat, rudimentar, rustic, simplu, sălbatic. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Din toată această vînturare a ierbii de munte... aerul e tot plin de mireasma, atît de suavă și de frustă, a fînului cosit. BOGZA, C. O. 324. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.