FRIÁBIL, -Ă, friabili, -e, adj. (Despre materiale) Care se fărâmițează, se sparge ușor. [Pr.: fri-a-] – Din fr. friable, lat. friabilis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de zaraza_joe | Semnalează o greșeală | Permalink

FRIÁBIL ~ă (~i, ~e) livr. (despre materiale) Care poate fi sfărâmat sau spart ușor; fărâmicios. [Sil. fri-a-] /<fr. friable, lat. friabilis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FRIÁBIL, -Ă adj. Care se poate sfărâma, sparge ușor. [Pron. fri-a-. / cf. fr. friable, lat. friabilis < friare – a sparge].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FRIÁBIL, -Ă adj. (despre materiale) sfărâmicios; casant. (< fr. friable, lat. friabilis)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FRIÁBIL adj. v. sfărâmicios.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

friábil adj. m. (sil. fri-a-), pl. friábili; f. sg. friábilă, pl. friábile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*friábil, -ă adj. (lat. friabilis, d. friare, a sfărma, a pisa). Fiz. Care se face praf, sfărămicĭos [!]: peatră [!], pămînt friabil.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink