opțiuni
  • info
2 intrări
29 de definiții

Explicative DEX

FRECȚIONARE, frecționări, s. f. Acțiunea de a frecționa. [Pr.: -ți-o-. – Var.: fricționare s. f.] – V. frecționa.

FRECȚIONARE s.f. v. fricționare.

FRECȚIONA, frecționez, vb. I. Tranz. A face cuiva o frecție, a freca. [Pr.: -ți-o-. – Var.: fricționa vb. I] – Din fr. frictionner (după freca).

FRICȚIONA vb. I v. frecționa.

FRICȚIONARE s. f. v. frecționare.

frecționa v vz fricționa

fricționa vt [At: CĂLINESCU, E. O. I, 68 / V: frec~ / Pzi: ~nez / E: fr frictionner] 1-2 vtr A(-și) masa viguros o parte a corpului pentru a facilita absorbția unei substanțe în piele, a activa circulația, a descongestiona etc. Si: a (se) freca (10-11), (pop) a (se) trage.

fricționare sf [At: DEX2 / V: frec~ / Pl: ~nări / E: fricționa] Masare viguroasă a unei părți a corpului pentru a facilita absorbția unei substanțe în piele, a activa circulația, a decongestiona etc. Si: frecare (6), fricționat1.

*FRICȚIONA (-nez) vb. tr. A face o fricțiune, a freca cu ceva pe corp [fr.].

FRECȚIONA vb. I v. fricționa.

FRICȚIONA, fricționez, vb. I. Tranz. A face cuiva o fricțiune, a freca. [Pr.: -ți-o-. – Var.: frecționa vb. I] – Din fr. frictionner.

FRICȚIONARE, fricționări, s. f. Acțiunea de a fricționa. [Pr.: -ți-o-] – V. fricționa.

FRICȚIONA, fricționez, vb. I. Tranz. A face o fricțiune (1). V. masa. – Pronunțat: -ți-o-.

FRECȚIONA vb. I. v. fricționa.

FRICȚIONA vb. I. tr. A face o fricțiune. [Var. frecționa vb. I. / < fr. frictionner].

FRICȚIONARE s.f. Acțiunea de a fricționa. [Pron. -ți-o-, var. frecționare s.f. / < fricționa].

FRICȚIONA vb. tr. a face o fricțiune. (< fr. frictionner)

A FRICȚIONA ~ez tranz. (corpul sau părți ale acestuia) A supune fricțiunii. [Sil. -ți-o-] /<fr. frictionner

fricționà v. a face fricțiuni.

*fricționéz v. tr. (fr. frictionner). Barb. Frec, trag, masez.

Ortografice DOOM

!frecționa (a ~) (desp. -ți-o-) vb., ind. prez. 1 sg. frecționez, 3 frecționează; conj. prez. 1 sg. să frecționez, 3 să frecționeze corectat(ă)

!frecționa/fricționa (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 frecționează/fricționează

fricționa v. frecționa

fricționa vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 3 sg. și pl. fricționează

fricționare s. f., pl. fricționări

Sinonime

FRICȚIONA vb. (MED.) a freca, a trage. (Îl ~ pe spate.)

FRICȚIONARE s. (MED.) frecare, tragere. (~ pe spate a bolnavului.)

FRICȚIONA vb. a freca, a trage. (Îl ~ pe spate.)

FRICȚIONARE s. frecare, tragere. (~ pe spate a bolnavului.)

Intrare: frecționare
frecționare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frecționare
  • frecționarea
plural
  • frecționări
  • frecționările
genitiv-dativ singular
  • frecționări
  • frecționării
plural
  • frecționări
  • frecționărilor
vocativ singular —
plural —
fricționare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fricționare
  • fricționarea
plural
  • fricționări
  • fricționările
genitiv-dativ singular
  • fricționări
  • fricționării
plural
  • fricționări
  • fricționărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: frecționa
  • silabație: frec-ți-o-na info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • frecționa
  • frecționare
  • frecționat
  • frecționatu‑
  • frecționând
  • frecționându‑
 singular plural
  • frecționează
  • frecționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • frecționez
 (să)
  • frecționez
  • frecționam
  • frecționai
  • frecționasem
a II-a (tu)
  • frecționezi
 (să)
  • frecționezi
  • frecționai
  • frecționași
  • frecționaseși
a III-a (el, ea)
  • frecționează
 (să)
  • frecționeze
  • frecționa
  • frecționă
  • frecționase
plural I (noi)
  • frecționăm
 (să)
  • frecționăm
  • frecționam
  • frecționarăm
  • frecționaserăm
  • frecționasem
a II-a (voi)
  • frecționați
 (să)
  • frecționați
  • frecționați
  • frecționarăți
  • frecționaserăți
  • frecționaseți
a III-a (ei, ele)
  • frecționează
 (să)
  • frecționeze
  • frecționau
  • frecționară
  • frecționaseră
  • silabație: fric-ți-o-na info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fricționa
  • fricționare
  • fricționat
  • fricționatu‑
  • fricționând
  • fricționându‑
 singular plural
  • fricționează
  • fricționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fricționez
 (să)
  • fricționez
  • fricționam
  • fricționai
  • fricționasem
a II-a (tu)
  • fricționezi
 (să)
  • fricționezi
  • fricționai
  • fricționași
  • fricționaseși
a III-a (el, ea)
  • fricționează
 (să)
  • fricționeze
  • fricționa
  • fricționă
  • fricționase
plural I (noi)
  • fricționăm
 (să)
  • fricționăm
  • fricționam
  • fricționarăm
  • fricționaserăm
  • fricționasem
a II-a (voi)
  • fricționați
 (să)
  • fricționați
  • fricționați
  • fricționarăți
  • fricționaserăți
  • fricționaseți
a III-a (ei, ele)
  • fricționează
 (să)
  • fricționeze
  • fricționau
  • fricționară
  • fricționaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

frecționare, frecționărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi frecționa DEX '09 DN

frecționa, frecționezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.