8 definiții pentru «franco»   declinări

FRÁNCO adv., adj. invar. În care toate cheltuielile de transport al mărfurilor, de asigurare etc. sunt cuprinse în prețul de vânzare. ♦ Francat. – Din fr., it. franco.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de zaraza_joe | Semnalează o greșeală | Permalink

FRÁNCO adv. Termen prin care se arată că taxele de transport pentru o marfă sunt plătite de expeditor. ♦ Francat. [< it. franco].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FRANCO1- elem. „francez”. (< fr. franco-)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FRÁNCO2 adv., adj. inv. indicație care arată că taxele de transport ale unei trimiteri poștale au fost plătite de expeditor. (< it. franco)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

fránco adv., adj. invar.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*fránco adj. fix și adv. (it. franco. V. franchez, franc). Com. Cu taxa de transport plătită: o marfă franco, o scrisoare trimeasă [!] franco. P. compozițiune [!] (franco-românesc), V. franc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

FRANCO (‹ fr., it.) adj., adv. Termen internațional desemnând exceptarea, scutirea de la plata unor taxe (introdus în 1807 pentru corespondența oficială a armatei napoleoneene și universal acceptat în comerțul internațional și în relațiile poștale internaționale, începând cu 1815).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

FRANCO BAHOMANDE, Francisco (1892-1975), general și om politic spaniol. Comandant al Legiunii Străine în Maroc (1923-1927). Comandant-șef al forțelor naționaliste în timpul Războiului Civil. S-a proclamat conducător (caudillo) al statului și șef al armatei (1936-1975); șef al guvernului (1938-1973). A instaurat un regim autoritar corporatist, bazat pe partidul unic Falanga Spaniolă (din 1958, Mișcarea Națională). A menținut neutralitatea Spaniei în timpul celui de-al doilea război mondial. În 1947 a fost votată „legea de succesiune” prin care a devenit regent al monarhiei spaniole. În 1969, în urma unui referendum, l-a desemnat pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink