FRAGMENTARÍSM s.n. Caracter fragmentar. ♦ Fragmentism. [Et. incertă].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FRAGMENTARÍSM s. n. caracter fragmentar. (< fragmentar + -ism)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fragmentarísm s.n. (lit.) Tendință literară care preferă ca mijloc de expresie al scriitorului scurte fragmente de proză ◊ „Prozele autorilor în cauză se supun și ele, la o primă vedere, legii «fragmentarismului» de rigoare: pe spații mici, ele decupează «felii de viață» cotidiană. N-avem decât a le pune una lângă alta și fresca-i gata!” R.lit. 29 IV 84 p. 4 (cf. it. frammentismo; DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink