FRĂȚIETÁTE s. f. (Înv.) Fraternitate; frăție. [Pr.: -ți-e-] – Frăție + suf. -tate.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de zaraza_joe | Semnalează o greșeală | Permalink

FRĂȚIETÁTE s. v. fraternitate, frăție, înfrățire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

frățietáte s. f. (sil. -ți-e-), g.-d. art. frățietății
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

frățíe f. Calitatea de frate, fraternitate. Fig. Mare amiciție (între oamenĭ, clase sociale ș. a.). Frățietate, barb. al Românilor din foasta [!] Austro-Ungarie.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink