FOTOMETRÍE s. f. Parte a opticii care se ocupă cu măsurarea intensității surselor de lumină, a iluminării etc. – Din fr. photométrie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
zaraza_joe
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FOTOMETRÍE f. Ramură a opticii care se ocupă cu măsurarea surselor de lumină. [Art. fotometria; G.-D. fotometriei; Sil. -tri-e] /<fr. photométrie
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FOTOMETRÍE s.f. Capitol al opticii care studiază metodele de măsurare a mărimilor caracteristice radiațiilor luminoase. [Gen. -iei. / < fr. photométrie].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FOTOMETRÍE s. f. ramură a fizicii care studiază metodele de măsurare a intensității unei surse de lumină. (< fr. photométrie)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fotometríe s. f. (sil. -tri-), art. fotometría, g.-d. fotometríi, art. fotometríei
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FOTOMETRÍE (‹ fr. {i}) s. f. Capitol al opticii care se ocupă cu studiul și măsurarea mărimilor caracteristice radiațiilor luminoase. ◊ Fotometria radiației studiază mărimile fizice obiective ale radiației (energia radiantă, flux energetic, emitanță energetică). Fotometria vizuală studiază mărimile subiective corespunzătoare (ex. cantitatea de lumină, intensitatea luminoasă).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink