2 intrări
27 de definiții
din care- explicative (18)
- morfologice (4)
- relaționale (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FORȚAT, -Ă, forțați, -te, adj. 1. Făcut sau impus cu forța, prin constrângere. ◊ Aterizare forțată = aterizare impusă de forța împrejurărilor. 2. Realizat printr-o acțiune violentă, printr-un efort, cu învingerea unor dificultăți. ♦ (Despre uși, lacăte) Deschis cu forța. 3. (Despre zâmbete, gesturi etc.) Silit, nenatural, nefiresc; artificial, fals. – V. forța.
FORȚAT, -Ă, forțați, -te, adj. 1. Făcut sau impus cu forța, prin constrângere. ◊ Aterizare forțată = aterizare impusă de forța împrejurărilor. 2. Realizat printr-o acțiune violentă, printr-un efort, cu învingerea unor dificultăți. ♦ (Despre uși, lacăte) Deschis cu forța. 3. (Despre zâmbete, gesturi etc.) Silit, nenatural, nefiresc; artificial, fals. – V. forța.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
forțat2, ~ă a [At: MAIORESCU, CR. I, 121 / Pl: ~ați, ~e / E: forța] 1 (D. oameni sau d. colectivități) Silit. 2 (D. acțiuni) Făcut prin constrângere. 3 (Îs) Aterizare ~ă Aterizare impusă de forța împrejurărilor. 4 (D. măsuri) Impus cu forța. 5 (Fin; îs) Curs ~ (al unei valori) Curs impus, care nu corespunde realității. 6 Realizat printr-o acțiune violentă. 7 Realizat cu greu, prin depășirea unor dificultăți. 8 (D. uși, lacăte) Deschis cu forța. 9 (D. zâmbete, gesturi etc.) Nefiresc. 10 (D. zâmbete, gesturi etc.) Fals.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
forțat1 sms [At: MDA ms / E: forța] 1-5 Forțare (1-5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FORȚAT, -Ă, forțați, -te, adj. 1. (Despre acțiuni sau măsuri) Făcut sau impus cu forța. Muncă forțată ◊ Aterizare forțată = aterizare impusă de forța împrejurărilor. (Fin.; în economia capitalistă) Curs forțat (al unei valori) v. curs. ♦ Silit, nenatural, nefiresc. Veselie forțată. 2. Realizat printr-o acțiune violentă, printr-un efort, cu învingerea unor dificultăți. La 15 iunie, o a doua trecere forțată are loc, la vale de Zimnicea, spre Siștov. D. ZAMFIRESCU, R. 188. ◊ Expr. Marș forțat v. marș. ♦ (Despre uși, lacăte) Deschis cu forța.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FORȚAT, -Ă adj. 1. Făcut, impus prin forță. ◊ Curs forțat (al unei valori) = curs impus, ducînd la obligația legală de a primi ca plată hîrtie-monedă neconvertibilă în aur; marș forțat = marș în care trupele execută în 24 de ore o deplasare mai mare decît în mersul normal. 2. Silit, nefiresc, nenatural. 3. Făcut prin violență, printr-un efort deosebit. 4. (Despre închizători, uși) Deschis, spart cu forța. [< forța, cf. it. forzato].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FORȚAT, -Ă adj. 1. făcut, impus cu forța, silit, nefiresc. ♦ curs ~ (al unei valori) = curs impus, ducând la obligația legală de a primi ca hârtie-monedă neconvertibilă în aur; marș ~ = marș în care trupele execută în 24 de ore o deplasare mai mare decât în mersul normal; aterizare ~ă = aterizare impusă de împrejurări nefavorabile. 2. făcut prin violență, printr-un efort deosebit. 3. (despre închizători, uși) deschis, spart cu forța. 4. (despre râs, gesturi etc.) silit, nenatural. (< forța)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
forțat a. 1. care nu se face de bunăvoie; 2. care nu-i natural: râs forțat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*forțát, -ă adj. Care nu se face de bună voĭe, silit, silnic: muncă forțată. Nenatural: rîs forțat. Adv. Forțatamente, cu de-a sila.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FORȚA, forțez, vb. I. Tranz. 1. A determina cu forța pe cineva la ceva; a sili, a constrânge, a obliga. ♦ Refl. A-și da osteneala, a se strădui, a face un efort. 2. A mânui cu violență un mecanism, o închizătoare etc., deteriorându-le; a sfărâma, a sparge. ◊ Expr. A forța ușa cuiva = a intra cu sila în casa cuiva. A forța (cuiva) mâna = a constrânge (pe cineva) să facă ceva. A forța nota = a întrece măsura în comportarea față de cineva; a exagera. ♦ A supune la un efort prea mare o mașină, un animal etc. ♦ (Mil.) A trece peste un obstacol în ciuda rezistenței opuse de inamic. – Din fr. forcer, it. forzare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
forța [At: MAIORESCU, D. III, 371 / Pzi: ~țez / E: fr forcer, it forzare] 1 vt A determina cu forța pe cineva la ceva Si: a constrânge, a obliga, a sili, (înv) a asupri. 2 vr A se strădui. 3 vt A mânui cu violență un mecanism, închizătoare etc., deteriorându-le din nepricepere, nerăbdare, intenții frauduloase etc. Si: a sfărâma, a sparge. 4 vt (Îe) A ~ ușa cuiva A intra cu sila în casa cuiva. 5 vt (Îe) A ~ (cuiva) mâna A constrânge (pe cineva) să facă ceva. 6 vt (Îe) A ~ nota A întrece măsura în comportarea față de cineva Si: a exagera. 7 vt A supune la un efort prea mare o mașină, un animal etc. 8 vt (Mil) A trece peste un obstacol în ciuda rezistenței opuse de inamic. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FORȚA, forțez, vb. I. Tranz. 1. A determina cu forța pe cineva la ceva; a sili, a constrânge, a obliga. ♦ Refl. A-și da osteneala, a se strădui, a face un efort. 2. A mânui cu violență un mecanism, o închizătoare etc., deteriorându-le din nepricepere, nerăbdare, intenții frauduloase etc.; a sfărâma, a sparge. ◊ Expr. A forța ușa cuiva = a intra cu sila în casa cuiva. A forța (cuiva) mâna = a constrânge (pe cineva) să facă ceva. A forța nota = a întrece măsura în comportarea față de cineva; a exagera. ♦ A supune la un efort prea mare o mașină, un animal etc. ♦ (Mil.) A trece peste un obstacol în ciuda rezistenței opuse de inamic. – Din fr. forcer, it. forzare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
FORȚA, forțez, vb. I. Tranz. l. A determina cu forța (pe cineva la ceva); a sili, a constrînge, a obliga. L-a forțat să-și recunoască vina. ♦ Refl. A se sili, a-și da osteneala, a se strădui, a face un efort. S-a forțat să zîmbească. 2. A mînui (în special un mecanism, o închizătoare) cu violență (din neatenție și nepricepere sau cu scopul de a deteriora, a sfărîma, a sparge). Forțează trunchiul cu un drug lung de fier. V. ROM. iunie 1953, 113. Văd că forțezi arcurile camionului, îl încarci la limită. DUMITRIU, N. 268. ◊ Expr. A forța ușa (cuiva) = a intra cu sila în casa (cuiva). Vă rog să mă iertați... Recunosc că nu e un fel civilizat de a forța ușa cuiva. C. PETRESCU, C. V. 145. A forța (cuiva) mîna = a sili (pe cineva) să facă (ceva). Nu vrea totuși să se spună că ar fi forțat mîna cucoanei. REBREANU, R. II 51. A forța nota = a întrece măsura (în comportarea față de cineva), a merge prea departe cu insistențele sau cu reproșurile (riscînd prin aceasta un eșec).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FORȚA vb. I. tr. 1. A sili, a constrînge, a obliga (pe cineva la ceva). ♦ refl. A se sili, a se osteni, a se forța[1]. 2. A sparge, a strica, a deschide violent (o închizătoare); a umbla puternic, cu forță (cu un mecanism etc.). ◊ A forța ușa (cuiva) = a intra cu sila în casa (cuiva); a forța nota = a întrece măsura (în comportarea față de cineva). [< it. forzare, cf. fr. forcer, lat. t. fortiare].
- Posibilă greșeală de tipar; probabil sinonimul a se sforța. — gall
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FORȚA vb. tr. 1. a sili, a constrânge, a obliga (pe cineva, la ceva). ♦ a ~ cuiva mâna = a constrânge pe cineva să facă ceva; a ~ nota = a întrece măsura. 2. a sparge, a strica, a deschide violent (o închizătoare); a umbla puternic, cu forță. (< fr. forcer, it. forzare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SE FORȚA mă ~ez intranz. A depune un efort maxim; a acționa din răsputeri; a se sili. /<fr. forcer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A FORȚA ~ez tranz. 1) (ființe) A pune cu forța (să facă ceva); a sili; a constrânge; a obliga; a impune. 2) (obiecte bine închise) A supune unei acțiuni violente. ~ ușa. ◊ ~ nota a) a lua notă care depășește posibilitățile vocii; b) a întrece măsura în comportarea față de cineva. ~ uși deschise a demonstra adevăruri bine cunoscute. 3) mil. (ape, trecători etc.) A trece efectuând operații de luptă. ~ râul. /<fr. forcer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
forțà v. 1. a sili, a constrânge; 2. a sparge cu violență: a forța o cassă de bani; 3. fig. a lucra cu violență încontra: nu forțați talentele.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*forțéz v. tr. (fr. forcer, it. forzare. V. sforțez). Silesc, constrîng: a forța să plece. Sparg, sfărâm, violez: a forța ușa. Fig. Forțez natura, talentu, mă silesc să fac maĭ mult de cît permite natura. Forțez mersu (marșu), ĭuțesc mersu.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
forțat adj. m., pl. forțați; f. sg. forțată, pl. forțate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
forța (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. forțez, 3 forțează; conj. prez. 1 sg. să forțez, 3 să forțeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
forța (a ~) vb., ind. prez. 3 forțează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
forța vb., ind. prez. 1 sg. forțez, 3 sg. și pl. forțează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FORȚAT adj. 1. v. silnic. 2. brutal, silnic, violent. (Măsuri ~.) 3. spart, stricat. (Încuietoare ~; lacăt ~.) 4. v. afectat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FORȚAT adj. 1. Impus, silit, silnic. (Muncă ~.) 2. brutal, silnic, violent. (Măsuri ~.) 3. spart, stricat. (Încuietoare ~; lacăt ~.) 4. afectat, artificial, căutat, fals, nefiresc, nenatural, nesincer, prefăcut, silit, silnic, studiat, teatral, (rar) teatralist. (Gesturi ~; atitudine ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Forțat ≠ benevol
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FORȚA vb. 1. v. constrânge. 2. v. nevoi. 3. v. supune. 4. a condamna, a constrânge, a obliga, a sili, (pop.) a osândi. (M-a ~ la inactivitate.) 5. v. strădui. 6. a încerca, a se sforța, a se sili, a se strădui. (Se ~ să-i câștige bunăvoința.) 7. v. opinti. 8. a sili. (Nu ~ piciorul!) 9. a sparge, a strica, a viola, (înv.) a silnici. (A ~ încuietoarea ușii.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FORȚA vb. 1. a constrînge, a face, a obliga, a sili, (livr.) a soma, a violenta, (pop.) a silnici, (înv. și reg.) a strînge, (prin Ban.) a tipi, (înv.) a asuprl, a îndemna, a necesita, a pripi, a sllui, a strîmtora, (fig.) a presa. (L-a ~ să vorbească.) 2. a constrînge, a nevoi, a obliga, s sili. (Este ~ să...) 3. a constrînge, a obliga, a sili, a supune. (A fost ~ ani întregi la un regim alimentar sever.) 4. a condamna, a constrînge, a obliga, a sili, (pop.) a osîndi. (M-a ~ la inactivitate.) 5. a se canoni, a se căzni, a se chinui, a se frămînta, a se munci, a se necăji, a se osteni, a se sforța, a se sili, a se strădui, a se trudi, a se zbate, a se zbuciuma, (înv. și pop.) a (se) nevoi, (pop.) a se sîrgui, (reg.) a se verpeli, (Mold.) a se strădănui, (înv.) a se învălui, a năsli, a (se) osîrdnici, a (se) osîrdui, a se volnici, (fig.) a se sfărîma. (Se ~ să rezolve problema.) 6. a se opinti, a se sforța, (Transilv.) a se tecărui. (S-a ~ să ridice bolovanul.) 7. a sili. (Nu ~ piciorul.) 8. a sparge, a strica, a viola, (înv.) a silnici. (A ~ încuietoarea ușii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
forțat, forțatăadjectiv
- 1. Făcut sau impus cu forța, prin constrângere. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNantonime: benevol
- Muncă forțată. DLRLC
- 1.1. Aterizare forțată = aterizare impusă de forța împrejurărilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
-
- 2. Realizat printr-o acțiune violentă, printr-un efort, cu învingerea unor dificultăți. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- La 15 iunie, o a doua trecere forțată are loc, la vale de Zimnicea, spre Siștov. D. ZAMFIRESCU, R. 188. DLRLC
- 2.1. (Despre uși, lacăte) Deschis cu forța. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
- 3. Despre zâmbete, gesturi etc.: artificial, fals, nefiresc, nenatural, silit. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: artificial fals nefiresc nenatural silit
- Veselie forțată. DLRLC
-
etimologie:
- forța DEX '09 DEX '98 DN
forța, forțezverb
- 1. A determina cu forța pe cineva la ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: constrânge obliga sili
- L-a forțat să-și recunoască vina. DLRLC
- 1.1. A-și da osteneala, a se strădui, a face un efort. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- S-a forțat să zâmbească. DLRLC
-
-
- 2. A mânui cu violență un mecanism, o închizătoare etc., deteriorându-le. DEX '09 DLRLC DN
- Forțează trunchiul cu un drug lung de fier. V. ROM. iunie 1953, 113. DLRLC
- Văd că forțezi arcurile camionului, îl încarci la limită. DUMITRIU, N. 268. DLRLC
- 2.1. A supune la un efort prea mare o mașină, un animal etc. DEX '09 DEX '98
- 2.2. A trece peste un obstacol în ciuda rezistenței opuse de inamic. DEX '09 DEX '98
- A forța ușa cuiva = a intra cu sila în casa cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Vă rog să mă iertați... Recunosc că nu e un fel civilizat de a forța ușa cuiva. C. PETRESCU, C. V. 145. DLRLC
-
- A forța (cuiva) mâna = a constrânge (pe cineva) să facă ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: constrânge
- Nu vrea totuși să se spună că ar fi forțat mîna cucoanei. REBREANU, R. II 51. DLRLC
-
- A forța nota = a întrece măsura în comportarea față de cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: exagera
- A forța uși deschise = a demonstra adevăruri bine cunoscute. NODEX
-
etimologie:
- forcer DEX '09 DEX '98 DN
- forzare DEX '09 DEX '98 DN