FONOLÍT s.n. Rocă efuzivă folosită ca fondant în ceramică. [< fr. phonolite].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FONOLÍT s. n. rocă microlitică efuzivă care la lovire se desface în plăci subțiri, producând un sunet caracteristic. (< fr. phonolithe)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fonolít s. n.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FONOLIT (‹ fr.; {s} fono- + gr. lithos „piatră”) s. n. Rocă neovulcanică, fin cristalizată, de culoare cenușiu-verzuie, compactă și care, în plăci subțiri, produce, prin lovire, un sunet caracteristic. Este alcătuită din feldspați alcalini și feldspatoizi asociați cu piroxeni sodici și amfiboli. Se întrebuințează sub formă de plăci, în locul ardeziei.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink