FOLIÁȚIE, foliații, s. f. 1. Mod de așezare a frunzelor în mugure. 2. Proprietate a unor roci de a se desface ușor de pe anumite suprafețe paralele. [Pr.: -li-a-. – Var.: foliațiúne s. f.] – Din fr. foliation.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de zaraza_joe | Semnalează o greșeală | Permalink

FOLIÁȚIE ~i f. 1) bot. Mod de așezare a frunzelor la plante. 2) geol. Însușire a unor roci de a se desprinde ușor de pe alte straturi paralele. [Art. foliația; G.-D. foliației; Sil. li-a-ți-e] /<fr. foliation
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FOLIÁȚIE s.f. 1. (Biol.) Mod de așezare a frunzelor în mugure. 2. (Geol.) Proprietate a unor roci de a se desface ușor de pe anumite suprafețe paralele. [Gen. -iei, var. foliațiune s.f. / < fr. foliation].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FOLIÁȚIE s. f. 1. mod de așezare a frunzelor în mugur. 2. proprietate a unor roci de a se desface ușor de pe anumite suprafețe paralele. (< fr. foliation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

foliáție s. f. (sil. -li-a-ți-e), art. foliáția (sil. -ți-a), g.-d. art. foliáției; pl. foliáții, art. foliáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink