fort sn [At: ALECSANDRI, P. II, 440 / Pl: ~uri / E: fr fort] Lucrare de fortificație construită din zidărie, cu contur poligonal, care face parte dintr-un sistem de întărituri și care este menită să apere un centru important sau o linie strategică.

FORT, forturi, s. n. Lucrare de fortificație făcînd parte dintr-un sistem de întărituri menite să apere un centru important sau o linie strategică. Pe cîmp, la doi-trei kilometri de forturi, fîlfîiau steaguri puse pe prăjini înalte. SANDU-ALDEA, U. P. 131. Corpul de oștire... poposește seara la satul Selanovița, situat... în partea sud-estică a forturilor turcești. ODOBESCU, S. III 580. Dar într-o zi veni din fort Un glonte. ALECSANDRI, P. A. 207.

FORT s.n. Fortificație care face parte dintr-un sistem menit să apere un oraș, o trecătoare, o linie strategică etc. [< fr. fort, it. forte].

FORT s. n. fortificație dintr-un sistem menit să apere un oraș, o trecătoare, o linie strategică etc. (< fr. fort)

FORT ~uri n. Construcție de fortificație în formă de poligon, care face parte dintr-un sistem de întărituri, destinată apărării unui centru important sau a unei linii strategice. /<fr. fort

fort n. lucrare de fortificațiune: a construi un fort.

*fort n., pl. urĭ (fr. fort, d. fort adj., tare, puternic. V. forte). Loc fortificat, întăritură. Fig. Lucru pe care-l știĭ bine și în care te simțĭ tare: algebra e fortu luĭ.

fort s. n., pl. forturi

fort s. n., pl. forturi

fort s. n., pl. forturi

FORT [fo:r], Paul (1872-1960), poet francez. Balade, egloge, imnuri, ode, idile de o rară muzicalitate, realizate prin ritm și asonanțe („Balade franceze”). A fondat în 1890, la Paris, Teatrul de artă de orientare simbolistă.

FORT LAUDERDALE [fɔ:rt lɔdərdeil], oraș în SE S.U.A. (Florida) pe coasta Oc. Atlantic; formează cu Miami o aglomerație urbană de 3,2 mil. loc. (1990). Aeroport internațional. Aparatură audio și video. Construcții aeronautice. Centru turistic și bancar. Universitate.

FORT MYERS [fɔrt máiərs], oraș în SE S.U.A. (Florida), port pe țărmul G. Mexic, la S de Tampa; 335,1 mii loc. (1990, cu suburbiile). Constr. de mașini (instrumente medicale), echipament electronic, prelucr. lemnului, țigarete. Export de produse agricole. Turism. Stațiune balneoclimaterică.

FORT SMITH [fɔrt smiθ], oraș în partea central-sudică a S.U.A. (Arkansas), la confl. râurilor Arkansas și Poteau, la SE de Tulsa; 176 mii loc. (1990, cu suburbiile). Nod de comunicații. Electrotehnică, laminate, piese auto, instrumente optice, frigidere, sticlă, mobilă; ind. alim.

FORT WALTON BEACH [fɔ:rt uəltən bí:tʃ], oraș în SE S.U.A. (Florida), pe țărmul G. Mexic; 143,8 mii loc. (1990, cu suburbiile). Ind. electronică și aeronautică. Sporturi nautice (iahting).

FORT WAYNE [fɔ:rt uéin], oraș în NE S.U.A. (Indiana); 363,8 mii loc. (1990, cu suburbiile). Nod de comunicații. Aeroport. Centru comercial și financiar. Constr. de aparataj electrotehnic, mașini agricole, utilaj minier, pompe, autocamioane, anvelope, macarale. Institut de tehnologie. Întemeiat în 1692.

FORT WORTH [fɔ:rt uə:θ], oraș în S.U.A. (Texas), la V de Dallas; 1,33 mil. loc. (1990, cu suburbiile). Formează, împreună cu Dallas, o conurbație de 3,9 mil. loc. Nod de comunicații. Aeroport internațional. Piață pentru cereale și animale. Prelucr. petrolului; constr. aeronautice, electronică, utilaj petrolier, poligrafie, conf., produse din carne. Universitate (1873). Planetariu. Întemeiat în 1849.

FORT-DE-FRANCE [for də frãs], oraș, port la M. Caraibilor, centrul ad-tiv al ins. Martinica, situat în SV Ins.; 100 mii loc. (1990). Aeroport internațional. Încălț., zahăr, conserve de fructe și rom. În 1839 a fost distrus parțial de un cutremur, iar în 1890, de incendii. Vechiul nume: Fort-Royal.

FORT-LAMY [for-lami], denumirea, până în 1973, a orașului N’Djamena.

KNOX [nox], Fort ~, bază militară (din 1932) situată în partea central-estică a S.U.A. (Kentucky), la 50 km SV de Louisville, purtând numele generalului Henry Knox. În perioada 1917-1932, aici a funcționat un câmp de instrucție, iar din 1937 funcționează ca trezorerie a S.U.A.

LE FORT [lə fo:r], Gertrude Frein von (1876-1971), scriitoare germană. Descendentă a unei familii protestante, s-a convertit (1926) la catolicism, care i-a marcat opera. Romane de inspirație religioasă și istorică („Giulgiul Veronicăi”, „Papa ieșit din ghetou”, „Nunta de la Magdeburg”). Poeme („Imnuri pentru Germania”) și nuvele („Ultima pentru eșafod”).

Fortul Treișpe expr. (intl.) Penitenciarul Jilava.