FLUORESCEÍNĂ s. f. Colorant organic fluorescent, obținut din rezorcină și acid ftalic. [Pr.: flu-o-] – Din fr. fluorescéine.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FLUORESCEÍNĂ s.f. Compus organic fluorescent. [Pron. flu-o-. / < fr. fluorescéine].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FLUORESCEÍNĂ s. f. materie colorantă galbenă, care la fluorescență devine verde, extrasă din rezorcină, folosită în hidrografie și în farmacie. (< fr. fluorescéine)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fluoresceínă s. f. (sil. flu-o-), g.-d. art. fluoresceínei
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FLUORESCEÍNĂ (‹ fr.) s. f. Colorant organic obținut din rezorcină și anhidridă ftalică. Soluția apoasă a sării sale de sodiu este verde, puternic fluorescentă și servește în geologie la studiul apelor subterane, iar în medicină pentru cercetarea corneei etc.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink