floră sf [At: NEGRUZZI, S. I, 98 / E: fr flore] 1 Totalitatea plantelor care trăiesc într-o regiune a globului, într-o anumită perioadă geologică sau într-un anumit mediu. 2 (Îs) ~ microbiană Totalitatea microorganismelor vegetale dintr-un mediu natural, din cavitatea bucală, din intestin etc.

FLORĂ s. f. Totalitatea plantelor, superioare sau a microorganismelor care trăiesc într-o regiune, într-o perioadă geologică sau într-un mediu. Floră alpină. Flora epocii terțiare. Floră intestinală. ▭ Așa e că... am cuvînt să iubesc flora romînă? NEGRUZZI, S. I 98.

FLORĂ s.f. Totalitatea speciilor vegetale care există într-o regiune sau într-o perioadă geologică. ♦ Totalitatea microorganismelor care trăiesc într-un anumit mediu. [< fr. flore, cf. Flora – zeița florilor și a grădinilor la romani].

FLORĂ s. f. totalitatea plantelor dintr-o anumită regiune sau dintr-o perioadă geologică. ♦ ~ microbiană = microorganismele care trăiesc într-un anumit mediu. (< fr. flore)

FLORĂ f. Ansamblu de plante răspândite pe globul pământesc sau într-o anumită regiune. ◊ ~ microbiană totalitate a microorganismelor vegetale, care se întâlnesc într-un mediu. /<fr. flore

flora f. 1. totalitatea florilor sau a plantelor ce cresc într’o țară, într’un ținut; 2. operă care enumeră aceste flori sau plante.

*flóră f., pl. e (d. Flora, zeița florilor la Romanĭ). Totalitatea plantelor care cresc într’o regiune: flora tropicală e exuberantă. V. faună.

floră s. f., g.-d. art. florei

floră s. f., g.-d. art. florei

floră s. f., g.-d. art. florei

FLORĂ s. vegetație. (~ unei țări.)

FLORĂ s. vegetație. (~ unei țări.)

Begonia x tuberhybrida Voss. Specie hibridă cu tuberculi (cca 4-10 cm diametru) rotunzi, cărnoși. Tulpini (cca 40 cm înălțime) cărnoase. Frunze mari, dințate, puțin păroase. Florile sînt în general în grupe de 3, clin care 2 laterale, femele și una centrală, mai mică, masculă. Pentru a avea flori mari, primii boboci se îndepărtează. Această operație se repetă pe măsură ce planta se mărește. Florile, cu o variată gamă de culori, de la roz pastel pînă la roșu-închis, oranj, alb, galben. Ele pot fi: mari (cca 20 cm diametru) și simple (B. x tuberhybrida Gigantea cu formele: Cristata, are pe petale creșteri în formă de creastă Papilio, cu petale striate; Marmorata, petale marmorate; Crispa, petalele au marginile fimbriate și ondulate; Fimbriata, petale franjurate și Marginata); mari și semiînvoalte (B. x tuberhybrida Gigantea – Dublex cu forma Narcissiflora); mari și învoalte (B. x tuberhybrida Gigantea – Plena, cu formele Camelliaeflora și Rosaeflora); mijlocii, cca 7 cm diametru (B. x tuberhybrida Multiflora – Maxima sau Floribunda); cu flori mici, cu diametrul de cca 4 cm (B. x tuberhybrida Multiflora) și cu flori pendente cu diametrul de 5-7 cm (B. x tuberhybrida Flore – Plena Pendula) (Pl. 11, fig. 66; pl. 12, fig. 67).