12 definiții pentru florar (persoană; -i), florar (instrument; -e)   declinări

FLORÁR, (2) s. m., (1) florari, s. m., (3) florare, s. n. 1. S. m. Persoană care cultivă sau vinde flori. 2. S. m. Numele popular al lunii mai4. 3. S. n. Instrument confecționat din lemn, tablă sau celuloid, care prezintă curbe variate, folosit de desenatori pentru trasarea curbelor plane. [Var.: (2) florér s. m.] – Floare + suf. -ar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FLORÁR1 m. pop. A cincea lună a anului; mai. /floare + suf. ~ar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FLORÁR3 ~i m. 1) Cultivator de flori. 2) Vanzător de flori. /floare + suf. ~ar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FLORÁR2 ~e n. Instrument de desen pentru trasarea liniilor curbe. /floare + suf. ~ar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FLORÁR s. n. pistolet (2). (< flori- + -ar)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FLORÁR s. 1. grădinar, horticultor. (~ul cultivă flori.) 2. (înv.) florist. (~ul vinde flori.) 3. (TEHN.) pistolet. (~ pentru desen.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FLORÁR s. v. mai.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

florár, floráre, s.n. (reg.) burghiu, sfredel.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

florár (luna mai) s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

florár (persoană) s. m., pl. florári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

florár (instrument) s. n., pl. floráre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

florár m. Cultivator saŭ vînzător de florĭ. Numele popular al luĭ Maĭ. V. frunzar.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink