2 intrări
4 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
floculant, ~ă sn, a [At: DN3 / Pl: ~nți, ~e / E: fr floculant] 1-2 (Agent) care provoacă flocularea.
FLOCULANT, -Ă adj., s.n. (Agent) care provoacă flocularea. [Cf. fr. floculant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FLOCULANT, -Ă adj., s. n. (agent) care provoacă flocularea. (< fr. floculant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
floculant adj. m., pl. floculanți; f. sg. floculantă, pl. floculante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: floculant (adj.)
floculant1 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: floculant (s.n.)
floculant2 (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
floculant, floculantăadjectiv floculant, floculantesubstantiv neutru
- 1. (Agent) care provoacă flocularea. DN
etimologie:
- floculant DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.