FLENDURÍ vb. v. găuri, rupe, sfâșia, uza, zdrențui.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FLEÁNDURĂ, flenduri, s. f. Obiect de îmbrăcăminte rupt, stricat; zdreanță, buleandră. [Var.: fleándră s. f.] – Cf. săs. flander.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FLEÁNDURĂ flénduri f. Obiect de îmbrăcăminte ponosit și rupt; boarfă; buleandră. [G.-D. flendurii] /<săs. flander
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FLEÁNDURĂ s. v. cârpă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fleándură, flénduri, s.f. (reg.) 1. zdreanță, haină zdrențuită din care curg petecele. 2. femeie prostituată; buleandră, fleoarță, fleorțotină, fleștură, șuleandră.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

fleándură s. f., g.-d. art. fléndurii; pl. flénduri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fleándură f., pl. flendurĭ (rudă cu buleandră. Cp. cu turc. it. filandra, fr. filandre, filament, ĭarbă care se prinde de corăbiĭ, și cu ceh. sîrb. flandra, pol. fladra, rut. flóndra, fleoarță). Mold. Trans. Buleandră. Fig. Fleoarță. V. bleandă 1.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink