11 definiții pentru fleică
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FLEICĂ, fleici, s. f. Bucată de carne de pe pântecele bovinelor, care se consumă de obicei friptă la grătar. – Din germ. Flecken.
FLEICĂ, fleici, s. f. Bucată de carne de pe pântecele bovinelor, care se consumă de obicei friptă la grătar. – Din germ. Flecken.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fleică sf [At: PANN, P. V. II, 13/2 / V: (reg; sst) ~echi sn / Pl: ~ici / E: ger Flecken] 1 Bucată subțire de carne (de pe pântecele bovinelor), care se consumă de obicei friptă la grătar. 2 (Fig; fam; dep) Sâni lăsați.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FLEICĂ, fleici, s. f. Bucată de carne de pe pîntecele bovinelor, din care se face, de obicei, friptură la grătar. Ai să simți mirosul... de cîrnați și de fleici. CARAGIALE, O. VII 300. Bagă fleici prin foi de rînd Și-i dă ursului să-mbuce. PANN, P. V. II 13.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FLEICĂ ~ci f. 1) Carne de vită tăiată de pe burtă. 2) Fel de mâncare pregătită din astfel de carne. [Sil. flei-că] /<germ. Flecken
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
fleică f. felie de carne dintre coaste și șold, friptă la grătar. [V. fleac].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fléĭcă f., pl. ĭ (imit. rudă cu fleac). Munt. Partea cărniĭ de vacă de la pîntece. Friptură din asemenea carne. V. vrăbioară.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
flechi sn vz fleică
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fleică (desp. flei-) s. f., g.-d. art. fleicii; pl. fleici
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fleică (flei-) s. f., g.-d. art. fleicii; pl. fleici
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fleică s.f. (sil. flei-), g.-d. art. fleicii; pl. fleici
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
fleică (fleici), s. f. – Bucată de carne pentru grătar. Germ. (săs.) Fleckén (DAR).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: flei-că
substantiv feminin (F46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
fleică, fleicisubstantiv feminin
- 1. Bucată de carne de pe pântecele bovinelor, care se consumă de obicei friptă la grătar. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Ai să simți mirosul... de cîrnați și de fleici. CARAGIALE, O. VII 300. DLRLC
- Bagă fleici prin foi de rînd Și-i dă ursului să-mbuce. PANN, P. V. II 13. DLRLC
-
- 2. Fel de mâncare pregătită din astfel de carne. NODEX
etimologie:
- Flecken DEX '09 DEX '98 NODEX