FLĂMÂNZÍLĂ s. m. Om veșnic flămând. – Flămând + suf. -ilă.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
flămânzílă (persoană veșnic flămândă) (pop., fam.) s. m. și f., g.-d. lui flămânzílă
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
CristinaDianaN
| Semnalează o greșeală
| Permalink
flămânzílă s. m.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Flămânzílă s. pr. m.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
flămînzílă m. fără pl., gen. al luĭ. Fam. Om mereŭ flămînd.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FLĂMÂNZILĂ v. Însoțitori năzdrăvani.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink