FITOPLANCTÓN, fitoplanctonuri, s. n. Plancton format din plante acvatice inferioare. – Din fr. phytoplancton.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FITOPLANCTÓN ~uri n. biol. (în opoziție cu zooplancton) Totalitate a organismelor vegetale din componența planctonului. /<germ. Phytoplancton
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FITOPLANCTÓN s.n. Totalitatea plantelor acvatice inferioare care intră în alcătuirea unui plancton. [< germ. Phytoplankton].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FITOPLANCTÓN s. n. plancton vegetal. (< fr. phytoplancton)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FITOPLANCTÓN s. (BOT.) plancton vegetal.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fitoplanctón s. n. (sil. -planc-), pl. fitoplanctónuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

FITOPLANCTÓN (‹ germ.) s. n. (BIOL.) Totalitatea organismelor vegetale din plancton, care populează straturile superficiale (50-100 m) ale bazinelor de apă dulce, ale apei mărilor și oceanelor. Servește ca hrană pentru diferite animale acvatice. V. și plancton.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink