❍FIROSI (-sesc) vb. tr. 👉 AFIEROSI.

firosì v. 1. a se prelinge (vorbind de lichide): picătura ce se firosește din vin; 2. fig. a risipi, a prăpădi în zadar: și-a firosit toată averea. [Gr. mod. PHYRAÍNO, a se consuma (prin mijlocirea aoristului)].

AFIEROSI, afierosesc, vb. IV. (Înv.) 1. Tranz. A risipi o avere, un bun etc. 2. Refl. A se dedica, a se consacra. [Pr.: -fi-e-] – Din ngr. afiéroso (aor. lui afieróns).

FIROS, -OASĂ, firoși, -oase, adj. Care conține (multe) fire, cu aspect de fire. – Fir + suf. -os.

afierosi [At: (a. 1765) MS., ap. GCR II, 78/28 / V: (reg) afir- / P: ~fi-e- / Pzi: ~sesc / E: nct] (Înv) 1 vt A risipi o avere, un bun etc. 2-3 A (se) dedica cuiva.

afirosi vtr vz afierosi

firos², ~oasă a [At: DA / Pl: ~oși, ~oase / E: fire + -os] (Reg; d. oameni) Cu un caracter puternic.

firos¹, ~oasă a [At: SEVASTOS, N. 167 / Pl: ~oși, ~oase / E: fir + -os] (Rar) 1 Care conține (multe) fire (1) Cf ațos. 2 Cu aspect de fire (1).

†AFIEROSI, AFlROSI, pop. FIROSI (-osesc) I. vb. tr. 1 A hărăzi, a închina (o danie), a dărui (în spec. unei mănăstiri): au afierosit-o și au dăruit-o la... sfînta besearecă a lui Dumnezeu (GAST.) ¶ 2 pr. ext. familiar A cheltui, a risipi, a irosi: nu-i bun de nimic altă decît să-mi afierosască averea (ALECS.). II. vb. refl. 1 ‡A-și închina cuiva gîndul, viața ¶ 2 Familiar A se sfîrși, a nu mai rămînea nimic: de unde iei nu se mai face la loc, s’afierosește (R.-COD.) [ngr. άφιέρωσα < άφιερωνω].

❍AFIROSI... 👉 AFIEROSl...

AFIEROSI, afierosesc, vb. IV. (Înv.) 1. Tranz. A risipi o avere, un bun etc. 2. Refl. A se dedica, a se consacra. [Pr.: -fi-e-] – Din ngr. afieróno (aor. afiérosa).

FIROS, -OASĂ, firoși, -oase, adj. (Rar) Care conține (multe) fire, cu aspect de fire. – Fir + suf. -os.

AFIEROSI, afierosesc, vb. IV. (Învechit) 1. Tranz. (Cu privire la o avere, la bunuri etc.) A risipi. Dar văd că nu-i bun de alta decît să-mi afierosească averea cu onorul lui. ALECSANDRI, T. 1258. 2. Refl. A se dedica, a se consacra, a se închina. Ție... mă afierosesc. DRĂGHICI, R. 154. – Pronunțat: -fi-e-.

FIROS, -OASĂ, firoși, -oase, adj. (Rar) Cu (multe) fire (3). Busuioc verde firos, Rămîi, tată, sănătos. SEVASTOS, N. 167.

AFIEROSI, afierosesc, vb. IV. (Înv.) 1. Tranz. A risipi o avere, un bun etc. 2. Refl. A se dedica, a se consacra. [Pr.: -fi-e-] – Ngr. afierono (aor. afierosa).

FIROS ~oasă (~oși, ~oase) rar 1) Care conține (multe) fire; cu (multe) fire. 2) Care are aspect de fire; asemănător cu firele. /fir + suf. ~os

afierosì v. 1. a sfinți, a închina (un ce sacru sau profan); 2. fam. a risipi: să-mi afierosească averea AL. [Gr. mod.; sensul 2 se rapoartă la întrebuințarea profană a cuvintelor sacre].

afierosésc v. tr. (ngr. afieróno, aor. afiérosa, consacrez, d. ierós, sacru). Vechĭ. Hărăzesc, închin, dăruĭesc (uneĭ bisericĭ, uneĭ mînăstirĭ). Fig. Fam. (pin confuziune cu firosesc. Firosesc.

firós, -oásă adj. Compus din fire, fibros.

firosésc v. tr. (ngr. firéno [scris fyraino], aor. firesa, mă consum. V. sfirosesc). Consum, trec, risipesc, perd: se ducea la pădure s’aducă lemne, că taman le firosiserăm p’ale din curte. (VR. 1908, 12, 327). – În Mold. hirosesc: averile se hiroseaŭ dîndu-li-se cu picĭoru (Ghib.), și irosesc: șoariciĭ irosesc pînea. V. afierosesc.

afierosi (a ~) (înv.) (desp. -fi-e-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. afierosesc, 3 sg. afierosește, imperf. 1 sg. afieroseam; conj. prez. 1 sg. să afierosesc, 3 să afierosească

firos adj. m., pl. firoși; f. firoasă, pl. firoase

afierosi (a ~) (înv.) (-fi-e-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. afierosesc, imperf. 3 sg. afierosea; conj. prez. 3 să afierosească

firos adj. m., pl. firoși; f. firoasă, pl. firoase

afierosi vb. (sil. -fi-e-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. afierosesc, imperf. 3 sg. afierosea; conj. prez. 3 sg. și pl. afierosească

firos adj. m., pl. firoși; f. sg. firoasă, pl. firoase

afierosi (-sesc, -it), vb. – 1. A consacra, a dedica. – 2. a cheltui, a risipi. – Mr. afierusire. Ngr. ἀφιερώνω, aorist ἀφιέρωσα „a dedica” (Gáldi 140). Sensul 2, pe care DAR îl interpretează ca fiind ironic, pare mai curînd o evoluție normală, bazată pe un sens „a consacra nejustificat”.

AFIEROSI vb. v. arunca, azvârli, cheltui, consacra, dărui, dedica, destina, devota, hărăzi, irosi, împrăștia, închina, prăpădi, risipi, zvârli.

afierosi vb. v. ARUNCA. AZVÎRLI. CHELTUI. CONSACRA. DĂRUI. DEDICA. DESTINA. DEVOTA. HĂRĂZI. IROSI. ÎMPRĂȘTIA. ÎNCHINA. PRĂPĂDI. RISIPI. ZVÎRLI.

firosi, firosesc, vb. IV (înv.) 1. (refl.; despre lichide) a se prelinge. 2. (fig.) a risipi, a irosi, a prăpădi.