2 intrări
6 definiții

Explicative DEX

fini sf [At: MINEIUL (1776), 146b / Pl: ~ice / E: finic1] (Înv) Curmală.

finícă f., pl. e (d. finic). Vechĭ. Curma, fruct de finic.

FINIC, -Ă adj. finez. ◊ (s. f.) limba fineză. (< germ. finnisch, lat. finnicus)

Ortografice DOOM

+finic1 adj. m., pl. finici; f. finică, pl. finice corectat(ă)

Sinonime

FINI s. v. curmală.

fini s. v. CURMALĂ.

Intrare: finică
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fini
  • finica
plural
  • finice
  • finicele
genitiv-dativ singular
  • finice
  • finicei
plural
  • finice
  • finicelor
vocativ singular
plural
Intrare: finic (adj.)
finic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • finic
  • finicul
  • finicu‑
  • finică
  • finica
plural
  • finici
  • finicii
  • finice
  • finicele
genitiv-dativ singular
  • finic
  • finicului
  • finice
  • finicei
plural
  • finici
  • finicilor
  • finice
  • finicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

finic, finicăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.