FIGURATÍV, -Ă, figurativi, -e, adj. 1. Care conține (multe) figuri de stil; figurat. 2. (Despre unele arte) Care se bazează pe reprezentarea plastică și ușor identificabilă a ființelor și obiectelor din realitate. ♦ P. gener. Care constituie reprezentarea unui lucru. Plan figurativ. – Din fr. figuratif.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FIGURATÍV ~ă (~i, ~e) 1) (despre stil, poezie etc.) Care este bogat în figuri de stil. 2) Care reproduce realitatea într-un mod plastic. Artă ~ă. 3) Care prezintă lucrurile reproduse ca în natură. /<fr. figuratif
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FIGURATÍV, -Ă adj. 1. Cu figuri de stil; figurat. 2. (Despre unele arte) Bazat pe reprezentarea plastică a realității. [Cf. fr. figuratif, lat. figurativus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FIGURATÍV, -Ă adj. 1. cu figuri de stil; figurat. 2. (despre unele arte) care folosește reprezentarea plastică a realității. (< fr. figuratif, lat. figurativus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

figuratív adj. m., pl. figuratívi; f. sg. figuratívă, pl. figuratíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*figuratív, -ă adj. (lat. figurativus). Care e figura saŭ simbolu unuĭ lucru: plan figurativ. Adv. În mod figurativ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink