FIGURÁRE, figurări, s. f. Acțiunea de a figura și rezultatul ei. – V. figura.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FIGURÁRE s.f. Aranjare a materialelor de construcție granulare sub formă de corpuri geometrice regulate pentru a li se măsura volumul. [< figura].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

figuráre s, f., g.-d. art. figurării; pl. figurări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FIGURÁ, figurez, vb. I. 1. Intranz. A fi prezent undeva, a lua parte la ceva. ♦ A se afla înregistrat, înscris undeva. 2. Tranz. (Rar) A înfățișa ceva (în artele plastice). 3. Tranz. (Franțuzism înv.; construit cu dativul) A-și închipui, a-și imagina. – Din fr. figurer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

A FIGURÁ ~éz 1. intranz. 1) (obiecte, persoane etc.) A apărea în calitate de participant. ~ ca martor. 2) A fi înscris ca obiect de discuție sau de analiză. 3) A juca rol de figurant (într-o piesă de teatru). 2. tranz. înv. A-și reprezenta în gând; a-și închipui; a-și imagina. /<fr. figurer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FIGURÁ vb. I. 1. intr. A fi prezent fizic, a fi de față undeva, a lua parte la ceva; a fi pe o listă. 2. intr. A face figurație în teatru. 3. tr. A ilustra, a reprezenta ceva (în artele plastice); a imagina, a închipui. [< fr. figurer, it., lat. figurare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FIGURÁ vb. I. intr. 1. a fi prezent undeva, a lua parte la ceva; a fi pe o listă. 2. a face figurație în teatru. II. tr. a ilustra, a reprezenta ceva (în artele plastice); a imagina. (< fr. figurer, lat. figurare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FIGURÁ vb. v. afla.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FIGURÁ vb. v. imagina, închipui, înfățișa, reprezenta, vedea.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

figurá vb., ind. prez. 1 sg. figuréz, 3 sg. și pl. figureáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*figurațiúne f. (lat. figurátio, -ónis). Acțiunea de a figura. – Și -áție, dar maĭ des -áre.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*figuréz v. tr. (lat. figúro, -áre). Reprezent [!], pictez, desemnez [!]: mitologia figurează Timpu pintr´un [!] moșneag cu coasa´n mînă. V. intr. Fac figură, îs văzut: crucea figurează pe toate bisericile creștineștĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink