opțiuni
  • info

13 definiții pentru fiertură

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FIERTURĂ, fierturi, s. f. 1. Mâncare sau băutură preparată prin fierbere. 2. Fierbere, clocot. – Fiert + suf. -ură.

fiertură sf [At: DOSOFTEI, V. S. 206/2 / Pl: ~ri / E: fiert + -ură] 1 (Rar) Fierbere. 2 (Îe) A băga (pe cineva) în ~ri A speria (pe cineva) foarte tare Si: a băga (pe cineva) în sperieți. 3-4 Mâncare sau băutură preparată prin fierbere. 5 (Ccr) Orice fel de mâncare cu zeamă. 6 (Spc) Ciorbă.

FIERTURĂ, fierturi, s. f. 1. Mâncare preparată prin fierbere. 2. Fierbere, clocot. – Fiert + suf. -ură.

FIERTURĂ, fierturi, s. f. 1. Mîncare sau băutură preparată prin fierbere. Oala cu fiertură dădea într-una în foc. BUJOR, S. 74. Ilinca... pregăti repede o fiertură de pasăre. VLAHUȚĂ, O. A. 131. Cînd fiertură în oală Și cînd mămăligă goală. PANN, P. V. I 151. 2. Fierbere, clocot. Du-te de le mai dă o fiertură [dulceților], pînă s-or lega cumsecade. ALECSANDRI, T. 323.

FIERTURĂ ~i f. 1) Mâncare (fierbinte) pregătită prin fierberea unor produse alimentare solide. 2) Băutură (de obicei medicamentoasă) căpătată prin fierberea unor plante sau fructe într-un lichid. ~ de măceș. /fiert + suf. ~ură

fiertură n. 1. rezultatul fierberii sau coacerii; 2. supă fiartă fără carne.

fĭertúră, V. fertură.

fertúră (est) și fĭe- (vest) f., pl. ĭ. Mîncare feartă, ca: supa, borșu (cĭorba).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fiertură (desp. fier-) s. f., g.-d. art. fierturii; pl. fierturi

fiertură (fier-) s. f., g.-d. art. fierturii; pl. fierturi

fiertură s. f. (sil. fier-), g.-d. art. fierturii; pl. fierturi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FIERTURĂ s. v. clocot, clocotire, fierbere, fiert.

fiertură s. v. CLOCOT. CLOCOTIRE. FIERBERE. FIERT.

Intrare: fiertură
fiertură substantiv feminin
  • silabație: fier-tu-ră info
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fiertură
  • fiertura
plural
  • fierturi
  • fierturile
genitiv-dativ singular
  • fierturi
  • fierturii
plural
  • fierturi
  • fierturilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fiertură, fierturisubstantiv feminin

  • 1. Mâncare sau băutură preparată prin fierbere. DEX '09 DLRLC
    diminutive: fierturică
    • format_quote Oala cu fiertură dădea într-una în foc. BUJOR, S. 74. DLRLC
    • format_quote Ilinca... pregăti repede o fiertură de pasăre. VLAHUȚĂ, O. A. 131. DLRLC
    • format_quote Cînd fiertură în oală Și cînd mămăligă goală. PANN, P. V. I 151. DLRLC
  • 2. Clocot, clocotire, fierbere, fiert. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: clocot clocotire fierbere fiert
    • format_quote Du-te de le mai dă o fiertură [dulceților], pînă s-or lega cumsecade. ALECSANDRI, T. 323. DLRLC
etimologie:
  • Fiert + sufix -ură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.