FETOFAGIE s. f. obicei la unele carnasiere primipare de a-și devora propriii pui imediat după fătare. (< feto- + -fagie)

FETO- (FOETO-) „embrion, fetus”. ◊ L. tz. foetus „făt, copil” > fr. foeto- > rom. feto- și foeto-. □ ~fagie (v. -fagie), s. f., fenomen întîlnit la unele carnasiere primipare, manifestat prin devorarea propriilor produși imediat după fătare; ~grafie (v. -grafie), s. f., metodă medicală prin care se obține imaginea radiografică a fătului în cavitatea uterină; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., procedeu radiologic de măsurare a diametrelor capului fetal; ~patie (v. -patie), s. f., nume generic pentru bolile fetusului; ~scopie (v. -scopie), s. f., examinare directă a fătului cu ajutorul instrumentelor endoscopice, în vederea detectării unor malformații congenitale; ~tomie (v. -tomie), s. f., secționare chirurgicală a corpului fetal în cazul unei distocii grave.