FESTÍV, -Ă, festivi, -e, adj. De sărbătoare, pentru sărbătoare; sărbătoresc; măreț, somptuos, maiestuos. – Din lat. festivus, it. festivo.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FESTÍV ~ă (~i, ~e) Care ține de festivități; propriu festivităților; sărbătoresc; solemn. Adunare ~ă. /<lat. festivus, it. festivo
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FESTÍV, -Ă adj. De sărbătoare; sărbătoresc, măreț, somptuos. [< lat. festivus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FESTÍV, -Ă adj. de sărbătoare; sărbătoresc, măreț, somptuos. (< it. festivo, lat. festivus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FESTÍV adj., adv. 1. adj. sărbătoresc, solemn, (înv.) solemnel. (Adunare, zi, atmosferă ~.) 2. adv. v. sărbătorește.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

festív adj. m., pl. festívi; f. sg. festívă, pl. festíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*festív, -ă (adj. festivus, d. festus, de sărbătoare, festum, sărbătoare). De sărbătoare. De sărbare [!]: discurs festiv.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

a se pune la marele fix / la patru ace / la țol festiv expr. a se îmbrăca elegant.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

la țol festiv expr. elegant.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink