ferídă f., V. tiridă.

firidă sf [At: ȘEZ. 186 / V: hi~, chi~ / Pl: ~de / E: bg фирида] 1 Adâncitură de forma unei ferestre oarbe lăsată într-un zid, în peretele unei sobe etc., cu scop utilitar sau decorativ Si: (reg) cotlon (7), ocniță. 2 (Pex) Deschizătură îngustă într-un zid. 3 (Reg) Spațiul liber dintre corpurile unei sobe. 4 (Reg) Cotlon (6). 5 (Reg; îf hiridă) Cutie fixată într-o ladă, în care se pun lucruri scumpe, bijuterii.

firídă f., pl. zĭ și de (ngr. thyrída, d. vgr. thyris, -ídos, dim. d. thýra, ușă. Cp. cu stafidă. V. fără). Scobitură făcută în zid, maĭ ales la sobe, ca să puĭ ceva (de ex., o oală). – În Mold. sud. feridă, în nord ócniță. V. cotruță.