FEREÁSTRĂ, ferestre, s. f. 1. Deschizătură de formă regulată lăsată în peretele unei clădiri, al unui vehicul etc. pentru a permite să intre aerul și lumina; ansamblu format dintr-un cadru fix și din cercevele în care se fixează geamuri, montat în deschizătura amintită; ansamblu format de această deschizătură, împreună cu cercevelele care o încadrează și cu geamul fixat în cercevele. ◊ Fereastră oarbă v. orb. ◊ Expr. A arunca banii pe fereastră = a cheltui în mod exagerat, a fi risipitor. 2. Loc în care se întâlnește un puț de mină cu o rampă subterană. 3. Fig. (Fam.) Oră liberă intercalată între două ore de curs în programul zilnic al unui profesor sau al unui student. – Lat. fenestra.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FEREÁSTRĂ feréstre f. 1) Deschizătură în pereții unei clădiri sau ai unui vehicul, făcută pentru a lăsa să pătrundă în interior lumina și aerul. 2) Rama împreună cu geamul fixată în această deschizătură. 3) fig. fam. Oră liberă în orar. [G.-D. ferestrei] /<lat. fenestra
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FEREÁSTRĂ s. 1. geam. (Se uită pe ~.) 2. v. fantă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fereástră (feréstre), s. f. – Deschizătură lăsată în peretele unei clădiri, al unui vehicul etc., pentru a permite intrarea aerului. – Mr. fireastră. Lat. fĕnestra (Pușcariu 596; Candrea-Dens., 576; Pascu, I, 85; REW 3242; DAR), cf. alb. fënestü, it. finestra, prov. fenestra, fr. fenêtre). – Der. ferestruică, s. f. (fereastră mică); ferestrar, s. n. (rindea, gealău).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fereástră s. f., g.-d. art. feréstrei; pl. feréstre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fereástră f., pl. ferestre (lat. fĕnĕstra, it. cat. finestra. Milano, pv. fenestra, fr. fenêtre, sp. hiniestra [= ventana]). Deschizătură făcută în părețiĭ [!] caseĭ ca să intre lumina și aeru. A arunca baniĭ pe fereastră, a-ĭ cheltui fără socoteală. – În est fereastă, pl. fereștĭ.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RÂNDUNICĂ-DE-FEREÁSTRĂ s. v. lăstun.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FEREASTRĂ, ferestre, s. f. (Auto) Deschidere laterală practicată pe cilindrii motoarelor cu ardere internă al căror mecanism de distribuție este fără supape. Prin aceste deschideri se aspiră amestecul proaspăt (fereastră de baleiaj) sau se elimină gazele arse (fereastră de evacuare); se mai numesc și lumini.
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
ivascu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a arunca (cu) banii pe fereastră expr. 1. a cheltui exagerat de mult, a fi risipitor. 2. a achiziționa un produs necorespunzător din punct de vedere calitativ.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a închide fereastra expr. (șc.) a nu copia după fițuică; a nu folosi metode frauduloase de copiere în timpul unui examen.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Doamne fereastră și o bucat’ de ușă albastră expr. (adol., glum.) Doamne ferește!
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
opt cu ferestrele deschise expr. (șc.) nota trei.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink