FEREÁLĂ s. f. 1. Faptul de a (se) feri; ferire. ♦ Pază, precauțiune, băgare de seamă, circumspecție. 2. Loc unde cineva este ferit de primejdie; adăpost. – Feri + suf. -eală.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FEREÁLĂ f. pop. 1) v. A FERI și A SE FERI. 2) Comportare de om prudent; prudență; precauție. 3) Loc unde cineva se poate feri de primejdie; adăpost. ◊ La ~ la adăpost. /a feri + suf. ~eală
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FEREÁLĂ s. v. adăpost, atenție, băgare de seamă, circumspecție, grijă, luare-aminte, precauție, prevedere, prudență.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fereálă s. f., g.-d. art. ferélii
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fereálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a te feri, precauțiune, sfială: a vorbi cu fereală.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fereală, fereli s. f. (intl.) 1. închisoare, pușcărie. 2. ascunzătoare.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink